În fiecare toamnă, odată cu începerea școlii, cam după primele ședințe cu părinții, apar și listele cu lucruri pe care aceștia sunt rugați să le aducă. Vorbim despre hârtie pentru fișe de lucru, markere, săpun, șervețele, materiale de curățenie, consumabile pentru clasă sau alte obiecte necesare activității de zi cu zi. 

Un răspuns transmis de Primăria Craiova, în baza Legii 544/2001, arată cum sunt finanțate unitățile de învățământ. 

Reprezentanții instituției spun explicit că banii pentru funcționarea școlilor nu sunt o sumă lăsată la alegerea fiecărui director. Finanțarea de bază este stabilită în funcție de numărul de copii și de un cost standard per elev sau preșcolar. Pentru Craiova, de exemplu, costul standard menționat în răspuns este de 771 de lei pentru un copil dintr-o școală primară sau gimnazială cu până la 300 de elevi și de 783 de lei pentru unitățile cu peste 800 de elevi. 

În cazul liceelor, colegiilor, școlilor profesionale și al învățământului dual, valorile indicate sunt de 875 de lei pentru unitățile cu până la 300 de elevi și 887 de lei pentru cele cu peste 800 de elevi.

Ce sunt, de fapt, acești bani?

Nu înseamnă că fiecare copil primește fizic câteva sute de lei și nici că banii sunt destinați direct familiei. Este un mecanism de finanțare a unității de învățământ. 

Conform legii, la începutul anului bugetar, școala primește fondurile calculate potrivit costului standard și numărului de elevi înscriși. Directorul, în calitate de ordonator de credite, întocmește bugetul și stabilește pentru ce sunt folosite sumele. Tot directorului îi revine responsabilitatea pentru achizițiile necesare pe parcursul anului.

Aici intră lucruri foarte concrete, pe care părinții le văd zilnic în școală. Hârtia, pixurile, markerele pentru tablă, bureții, creta, dosarele, tonerul și alte consumabile sunt trecute de Primărie la categoria bunurilor și serviciilor care pot fi plătite din finanțarea de bază. 

În aceeași categorie intră materialele de curățenie, încălzirea, iluminatul, apa, canalizarea, salubritatea, internetul, telefonia și alte servicii necesare funcționării unității de învățământ.

Cu alte cuvinte, banii nu sunt destinați unei singure cheltuieli. Ei trebuie să acopere funcționarea școlii pe durata întregului an bugetar.

De ce apare atunci „fondul clasei”?

Este una dintre întrebările care apar cel mai des în discuțiile dintre părinți. Răspunsul Primăriei Craiova este fără echivoc în ceea ce privește poziția administrației locale. Nu consideră necesară strângerea de bani de la părinți pentru hârtie, markere, săpun, pixuri, cretă și alte consumabile de acest tip. Motivul invocat este că aceste cheltuieli sunt deja prevăzute în bugetele unităților de învățământ.

Primăria spune că, atunci când banii nu sunt suficienți pentru anumite lucruri, școlile pot solicita suplimentarea fondurilor. Sunt date ca exemple mașinile de spălat, jaluzelele, vesela, materialele igienico-sanitare sau utilitățile.

Pentru reparații precum refacerea parchetului, schimbarea ferestrelor sau lucrările la grupurile sanitare, administrația locală spune că are un acord-cadru prin care aceste intervenții pot fi realizate la solicitarea școlilor.

Asta înseamnă că, potrivit informațiilor furnizate de Primărie, o școală nu ar trebui să ajungă la părinți pentru că nu are prevăzuți bani pentru un top de hârtie, săpun sau markere. Înainte de a cere bani familiilor pentru asemenea produse, problema ar trebui raportată și gestionată în interiorul mecanismului de finanțare al școlii.

Și mai există o sursă de bani

Finanțarea de bază nu este singura formă de sprijin acordată școlilor.

Primăria Craiova spune că, pe parcursul anului, poate aloca sume suplimentare din impozitele și taxele locale, atunci când unitățile de învățământ au nevoie de bani în plus pentru buna desfășurare a activității.

Separat, municipalitatea finanțează investiții și lucrări de reparații din bugetul local și din fonduri europene. În răspuns sunt enumerate reabilitările, mobilierul, echipamentele pentru laboratoare, amenajarea curților și terenurilor sportive, schimbarea tâmplăriei și lucrările de împrejmuire.

Pentru anul 2026, Primăria afirmă că, în total, peste 152 de milioane de lei au fost alocate pentru învățământul craiovean din bugetul local și prin proiecte cu fonduri europene.

Paradoxul banilor necheltuiți

Există însă și cealaltă parte a poveștii. Potrivit Primăriei Craiovei, în fiecare an există unități de învățământ care nu cheltuie integral banii alocați și îi returnează la bugetul local.

Datele transmise pentru perioada 2020-2025 arată sume de peste două milioane de lei anual rămase neutilizate. Sunt 2,24 milioane de lei în 2020, 2,15 milioane în 2021, 2,14 milioane în 2022, 2,24 milioane în 2023, 3,14 milioane în 2024 și 2,17 milioane în 2025.

Pentru 2026, situația prezentată de Primărie este și mai mare. La momentul transmiterii răspunsului, unitățile de învățământ aveau 17 milioane de lei neutilizați din bugetele acordate pentru acest an. Primăria precizează însă că anul bugetar nu era încheiat și că unele achiziții presupun proceduri care pot dura.

Aici apare una dintre problemele importante pentru părinți. Existența banilor în buget nu înseamnă automat că produsul sau serviciul ajunge imediat în școală. Directorul trebuie să fundamenteze cheltuiala, să organizeze procedura de achiziție și să respecte regulile aplicabile.

Anul școlar nu este același lucru cu anul bugetar

O altă explicație importantă este diferența dintre anul școlar și anul financiar.

Școala funcționează după calendarul anului școlar, însă bugetul public este construit pe anul calendaristic, de la 1 ianuarie până la 31 decembrie. Primăria precizează că finanțarea unităților de învățământ se face pe an bugetar, nu pe an școlar.

De aceea, atunci când vorbim despre „banii școlii”, trebuie să știm despre ce perioadă discutăm. Un buget aprobat pentru 2026 nu se suprapune perfect peste un an școlar.

Ce ar trebui să știe, concret, părintele

Din răspunsul Primăriei Craiovei, rezultă un principiu simplu. Cheltuielile obișnuite pentru funcționarea unei școli sunt prevăzute în bugetul unității. Asta include consumabile precum hârtia, pixurile, markerele și creta, dar și materiale de curățenie, utilități și alte bunuri și servicii necesare activității.

Dacă o școală are nevoie de bani suplimentari pentru anumite cheltuieli, administrația locală spune că unitatea poate solicita fonduri în plus. Pentru investiții și reparații există, de asemenea, mecanisme de finanțare prin bugetul local și proiecte cu fonduri europene.

Așadar, întrebarea pe care un părinte o poate adresa atunci când i se cer bani pentru o necesitate a clasei este una concretă. Această cheltuială una dintre cele care trebuie acoperite din bugetul școlii?

În cazul hârtiei, markerelor, săpunului, cretei, pixurilor și altor consumabile enumerate de Primăria Craiova, răspunsul transmis oficial este că acestea sunt cheltuieli pentru care există finanțare în bugetul unității de învățământ.

Rămâne însă o chestiune importantă. Faptul că banii sunt prevăzuți în buget nu garantează că sunt și cheltuiți la timp. Datele furnizate chiar de Primăria Craiova arată că milioane de lei au rămas neutilizate în fiecare an.

Pentru părinți, diferența dintre „școala are bani” și „școala a cumpărat ceea ce îi trebuie” este, în fond, problema care trebuie urmărită. Bugetul există, responsabilitatea pentru folosirea lui revine conducerii unității, iar administrația locală spune că poate suplimenta fondurile atunci când este necesar.