Mănăstirea Lainici este astăzi, marți, 10 noiembrie 2026, într-un pol al spiritualității ortodoxe din România, adunând sute de pelerini la slujba de prăznuire a Sfântului Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici. Evenimentul din acest an poartă o încărcătură duhovnicească deosebită, marcând exact un an de la proclamarea locală a canonizării fostului stareț, care a trecut în rândul sfinților în contextul Centenarului Patriarhiei Române

Manifestările dedicate ocrotitorului mănăstirii au început încă de luni seara cu o slujbă de priveghere solemnă. Apogeul sărbătorii a avut loc marți dimineață, când Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie este oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei

Alături de ierarh a slujit un numeros sobor de preoți, stareți și diaconi din întreaga eparhie, veniți să aducă laudă sfântului care a vegheat timp de peste două decenii destinele mănăstirii din Defileul Jiului. „Mâine, 10 noiembrie, Biserica noastră îl prăznuiește pe Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici. Sfânta Liturghie va fi săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, la Mănăstirea Lainici, unde sunt așezate spre închinare moaștele Sf. Cuv. Mc. Visarion de la Lainici, a cărui proclamare locală a avut loc anul trecut”, au anunțat oficialii Mitropoliei Olteniei.

Cine a fost Sfântul Visarion de la Lainici?

Născut în județul Bacău în anul 1884, părintele Visarion (Gheorghe pe numele de botez) a îmbrățișat calea monahismului la Mănăstirea Frăsinei. În anul 1929 a primit misiunea de a conduce ca stareț Mănăstirea Lainici, o comunitate pe care a reformat-o și a crescut-o duhovnicește prin post, rugăciune și adâncă ascultare.

Destinul său a devenit unul martiric odată cu instalarea regimului comunist. Apărător neînduplecat al credinței drepte, părintele Visarion Toia a îndurat presiuni enorme și a trecut la Domnul în noiembrie 1951, în urma maltratărilor severe suferite din partea Securității și a unei unități militare staționate abuziv în incinta mănăstirii

Pelerinaj la racla cu sfintele moaște

Credincioșii sosiți din Oltenia, din Valea Jiului și din alte colțuri ale țării s-au putut închina la racla cu moaștele Sfântului Cuvios Mucenic Visarion, așezată la loc de cinste în biserica mănăstirii. Alături de Sfântul Irodion, Sfântul Visarion devine cel de-al doilea mare stâlp de rugăciune înscris în calendarul liturgic ce veghează direct asupra mănăstirii Lainici

Proclamarea locală a canonizării Sfântului Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici

Cu binecuvântarea și în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, duminică, 9 noiembrie 2025, la Sfânta Mănăstire Lainici a avut loc slujba solemnă de proclamare locală a canonizării Sfântului Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, mare praznic duhovnicesc pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română şi în special pentru credincioşii din Oltenia.

Mănăstirea Lainici, supranumită „Mireasa din Defileul Jiului”, este una dintre cele mai spectaculoase și încărcate de istorie vetre monahale din România.

Originile (Secolul al XIV-lea): Tradiția locală leagă începuturile așezământului de Sfântul Nicodim de la Tismana. Acesta ar fi construit aici un prim schit din lemn în secolul al XIV-lea, în perioada domniei lui Mircea cel Bătrân.
Refacerea din piatră (1812–1817): Biserica veche, cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, a fost ridicată din piatră de boierii olteni pe locul vechii bisericuțe de lemn distruse de trupele austriece în 1788.
Distrugerile din Primul Război Mondial: În timpul luptelor grele din Defileul Jiului (1916), mănăstirea a fost complet devastată de trupele germane. Acestea au transformat biserica în grajd pentru cai și au vandalizat mormintele.
Perioada comunistă și rezistența: Sub conducerea starețului Visarion Toia (devenit recent sfânt), mănăstirea a rezistat presiunilor regimului comunist, deși a fost ocupată parțial de trupe militare și închisă ulterior pentru pelerini prin decretul din 1959.
Catedrala Nouă (1990–2010): După Revoluție, sub coordonarea starețului Ioachim Pârvulescu, a fost ridicată o nouă catedrală grandioasă. Aceasta are o structură unică în lume: o biserică la subsol (dedicată sfinților din catacombe) și una la suprafață. 
 

Galerie foto