Cula Greceanu de la Măldărești, cea mai veche din România, atrage turiștii în Vâlcea

 

Cula cea veche din satul Măldărești a fost ridicată la mijlocul secolului XVI-aproximativ 1517, de Nan Paharnicul, scrie în volumul „Cule” (2014). În cele trei veacuri de existență, Cula Greceanu a cunoscut patru sau chiar cinci faze de construcție și două de restaurare. Conform tradiției, la începutul secolului al XVII-lea cula era deja construită și aparținea căpitanului Tudor Maldăr, căsătorit cu fiica unui han tătar. Fiul lui Tudor Maldăr, marele paharnic Atanasie, a modificat cula în anul 1688. Forma actuală a culei datează din secolul al XVIII-lea, fiind refăcută în perioada 1780-1790 de boierul Gheorghe Măldărescu și soția sa Eva, care ctitoresc, în anul 1790, și biserica ”Sf. Nicolae” și ”Sf. Voievozi”, din imediata vecinătate a culei. 

Cula Greceanu este declarată monument istoric, cu cod LMI VL-II-a-A-09812 și face parte din Complexul Muzeal Măldărești. Cula Greceanu este cea mai veche culă din România. A fost ridicată in secolului al XVI-lea (aprox. 1517), pe locul altei construcții mai vechi, de jupan Gheorghe Măldărescu și jupânița Ego Eva, scrie Wikipedia. La Măldărești s-au filmat scene din fimul Aferim în 2014, în Cula Greceanu.

În secolul al XIX-lea, cula a trecut, prin zestre, în proprietatea familiei Greceanu. A fost restaurată în anul 1934 de ultimii săi proprietari: Nicolae și soția sa, pictorița Olga Greceanu. Trecută în proprietatea statului, a fost din nou restaurată în perioada 1966-1967 de Direcția Monumentelor Istorice și transformată în muzeu. În perioada recentă a fost retrocedată, reintrând în proprietate privată. Incepand din 1967, Cula Greceanu, restaurata, a fost deschisa publicului vizitator, iar in prezent expozitia de baza organizata in interior, incearca sa ilustreze, prin intermediul unor piese, atmosfera de la curtea unui boiernas oltean.
Cula are trei niveluri. Pivnița, cu acces separat din exterior, are trei încăperi. Una din aceste încăperi, amplasată sub ”turn”, nucleul cel mai vechi ai culei, este construită din bolovani și are guri de tragere, spre deosebire de celelalte două încăperi care sunt construite din cărămidă și sunt ventilate prin ferestre cu trafor din piatră. Aceste elemente o datează anterior intervențiilor de la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

Accesul pentru vizitator se face pe o usa din stejar ferecata si continua cu o scara din lemn pana la etajul I. Zidul exterior al casei scarii este strapuns de doua guri de tragere pentru apararea intrarii. Scara interioară conduce într-o loggia situată la nivelul al doilea al culei. De aici se accede într-o încăpere situată în ”turn”, peste pivnița veche, care este prevăzută cu ușă și ferestre întărite cu drugi de lemn și cu o ascunzătoare în tavan, închisă printr-un chepeng și accesibilă printr-o scară mobilă. Ascunzătoarea este ventilată doar prin guri de tragere. 

La acest nivel se găsesc și alte încăperi de locuit. Aici a pictat Olga Greceanu, în anul 1936, fresca ctitorilor, după portretele aflate în pronaosul bisericii ”Sf. Nicolae” și ”Sf. Voievozi”, ctitorită de boierii Măldăreștilor în perioada 1774-1790, amplasată în imediata vecinătate a culei. Și încăperea frescelor și cea cu ascunzătoarea sunt acoperite cu bolți cu penetrații. La nivelul al treilea se află tot încăperi de locuit și un foișor.

Nota: Toate informațiile de mai sus despre cule sunt furnizate de Institutul Național al Patrimoniului. (https://culeinlumina.ro/cula-greceanu/)

Vizualizări: 187

Trimite pe WhatsApp

Citește și:

Călător în Oltenia

Olteni de poveste