CUVÂNT LA POMENIREA SFINȚILOR TREI IERARHI: VASILE, GRIGORIE ȘI IOAN

 

"Aleşii Treimii, florile mirositoare și prea frumoase ale grădinii nestricăcioase,
razele soarelui întelepciunii, stâlpii şi întăririle Bisericii, prin care darul a biruit,
credinţa s-a întărit şi toate s-au umplut de cunoștiința lui Dumnezeu..
"Treimea cea pământească, apărătorii Treimei Cereşti, Râurile cele din Eden,
fulgerele propovăduirii, adâncimile întelepciunii Duhului Sfânt; margăritare
strălucite!.
"Treime de Arhierei,turnurile cele mari ale Bisericii, întărirea credincioșilor,
căderea ereticilor".
"Vasilie, dumnezeeiască minte, purtător al numelui împărăţiei, înţelept și stâlp
neclătit; Grigorie, dumnezeescul glas, cel ce are numele cuvântării de Dumnezeu şi
minte cerească; Ioan, luminătorul a toată lumea, cel care cu adevărat are numele
darului, gură de aur şi cu totul de aur".
Cu astfel de frumoase cuvinte, culese din grădina cărtilor sfinte, cinsteşte Biserica
pe marii sărbătoriți de astăzi: cei întru sfinţi părinţi ai noştri, mari dascali ai lumii şi
ierarhi: Vasilie cel Mare, Grigorie de Dumnezeu cuvântătorul şi Ioan Gură de Aur.
Ei merită toate laudele ce li se aduc, sunt vrednici de cinstirea credincioşilor şi de
admiraţia întregii lumi.
În adevăr, din privirea -chiar numai pe scurt- a vieţii şi lucrării lor ne vom convinge
despre marea lor insemnătate în Biserica veacului al patrulea, numit şi veacul de
aur, când ei au trăit şi au lucrat.
Sărbătoritii de azi se aseamănă în multe privinţe.
Toţi trei se nasc în familii onorabile şi se bucură, de o aleasă educaţie, datorită mai
ales mamelor. Aşa, Vasilie e crescut şi educat de mama sa Emilia, precum şi de
bunica sa Macrina. Pentru Grigorie se ostenește maica sa Nona. În ceea ce
priveşte pe Ioan, mama sa Antuza, rămânând văduvă la vârsta de 20 de ani, face
jertfa de a nu se mai recăsători, devotându-se cu totul educaţiei fiului său.
Sământa cea bună semănată de aceste mame în ogorul vieții fiilor lor, dă rod
bogat la timpul cuvenit: sunt cei trei mari ierarhi pe care îi sărbătorim azi.
Se adevereşte astfel, odată în plus, că la obraşia unui om mare stă o mamă
vrednică. După cum mărturiseşte şi marele împărat francez Napoleon I, care în
culmea gloriei sale spunea cu recunoştinţă: "Succesele mele și toate faptele bune
cate am săvarşit,le datorez mamei mele".
În ceea ce priveşte pregătirea lor scolară, ei o fac în orașele de naştere, după care
merg în centrele culturale,mai importante, ajungând şi la şcolile vestite din Atena,
oraşul lumină al antichităţii, distingandu-se la învăţătură şi bună purtare, fiind
lăudaţi de profesori şi admiraţi de colegii lor pentru felul desăvarşit de a se
comporta ca şcolari.
Pregătirea lor intelectuală şi în şcolile păgâne, cum era rânduiala pe atunci, întru
nimic n-a vătămat sufletul lor creştin, ei, întocmai ca vrednicele albine, n-au cules
din florile ştiinţei păgane, decât nectarul cel de trebuinţă mierii, adică numai ceea
ce era bun şi de folos sufletului lor, învăţături pe care, încreştinându-le prin
osteneala lor, la lumina credinţei creştine, le-au pus în slujba Bisericii.
După terminarea studiilor, a urmat pentru fiecare din cei trei sărbătoriţi de azi, un
timp de pregătire sufletească, trecând prin viaţa cea neprihănită a cinului
monahal, înainte de a păşi pe cele mai înalte trepte ale ierarhiei bisericeşti.
Ce priveşte locul lor de muncă, Sfîntul Vasilie cel Mare păstoreşte Arhiepiscopia
din Cezareea Capadociei; Grigore de Dumnezeu cuvântătorul ajunge Patriarh în
Constantinopol, ca şi Sfantul Ioan Gură de Aur, la vremea sa.
Toţi trei sunt oameni distinși, pătrunşi de importanţa adevărului creştin, robiţi
slujirii Domnului Hristos, punându-şi cu adevărat sufletul pentru poporul
încredinţat păstoririi lor.
Propovăduiesc neobosit cuvântul evanghelic, descoperind credincioşilor
adevărurile de credinţă şi calea trăirii creştineşti. Sunt pildă de iubire a aproapelui,
ajutând pe cei sărmani în nevoile lor.
Apără prin grai și prin scris comoara învăţăturii celei adevărate, primite de la Sfinții
Apostoli. Infruntă şi ruşinează pe cei abătuţi de la credinţă, ca şi pe duşmanii
Bisericii, oricare ar fi ei.
Lucrările lor sunt de foarte mare preţ, nu numai pentru Biserica Mântuitorului
Hristos, dar pentru toată lumea în general, ele formând o strălucită zestre
culturală universală, după cum dau mărturie scriitori chiar din afara Bisericii, când
vorbesc despre aceşti sfinţi.
Aşa, despre Sfantul Vasilie cel Mare se spune, că era un mare orator, că a stăpânit
lumea veche prin cuvântul său,ca şi prin iscusinţa şi curajul său, iar operele sale
scrise sunt pline de farmec și pentru lumea de azi.
Despre Sfântul Grigorie se afirmă, că lucrările sale îl dovedesc un strălucit orator,
de înaltă ținută şi un poet plin de farmec.
Cât pentru Sfântul Ioan Gură de Aur, admirația nu mai cunoaşte margini,
spunându-se: el e gloria cea mai strălucită a Bisericii, om de geniu, unul din cei
mai mari oameni ai lumii vechi.
În exercitarea apostolatului lor toţi cei trei sfinţi sărbătoriţi de noi astăzi au
cunoscut duşmănii, prigoniri şi mari supărări.
În plus, Sfântul Ioan Gură de Aur a cunoscut şi exilul, de două ori fiind alungat din
fruntea Bisericii, găsindu-şi moartea cu prilejul celui de-al doilea exil.
Au primit toate cu încredinţarea că slujesc Bisericii Mîntuitorului Hristos, pentru
care acesta s-a jertfit...
Și acum privind înapoi la cele ce am spus despre sărbătoriţii de azi, cei tari în
credinţă, puternici în cuvânt și mari în fapte bune, vedem că întreaga lor viaţă şi
toată lucrarea lor este pentru noi credincioşii o pildă vie şi mult grăitoare de trăire
în viaţa noastră a tuturor virtuţilor, cu care ei au fost împodobiti.
Am văzut devotamentul mamelor lor pentru creşterea copiilor, aducandu-le
fericire şi dăruind societăţii oameni de seamă...pildă vie şi mult grăitoare pentru
toate mamele ca să aibă grijă de educaţia copiilor.
Indemn foarte preţios pentru şcolarii tuturor timpurilor, de a fi cu sârguinţă la
învăţătură şi cu bună purtate în viaţă, ne dau foştii eminenţi şcolari Vasilie,
Grigorie şi Ioan.
Au avut în cale piedici, au cunoscut duşmănii, ba şi viața şi-a jertfit-o Sfîntul Ioan
Gură de Aur pentru Biserică. Dar nu s-au abătut de la îndeplinirea îndatoririlor ce
le erau încredinţate.
E aici un îndemn puternic pentru fiecare din noi, de a sta treaz la datorie şi de a ne
îndeplini conştiincios, înfruntând orice greutăţi şi necazuri, toate îndatoririle ce ne
revin în Biserică şi în societate.
Am văzut ce preţuire se arată operelor scrise de cei trei mari ierahi, prăznuiţi
azi,nu numai din partea Bisericii, dar şi din partea unor scriitori în afara ei.
Înțelegem uşor, că aceste comori de învăţătură trebuie să facă şi preocuparea
noastră, folosindu-le în lecturi, după pilda înaintaşilor noştri, care se simțeau
fericiţi de a citi scrierile Sfinţilor Vasilie, Grigorie şi Ioan.
În încheiere, folosind o cântare bisericească din slujba de astăzi, să zicem:" Pre cei
aleşi ai Treimei şi florile mirositoare şi prea frumoase ale grădinii celei
nestricacioase ,pre cei ce sunt că niste raze ale soarelui celui înțelegător și care
luminează pământul cu dumnezeieştile lor străluciri, pre marele Ioan, împreună şi
pre dumnezeescul de Dumnezeu cuvântătorul Grigorie și pre Vasile cel cu mintea
înaltă laudându-i să le cerem ca ei , care au fost la obicei întocmai cu apostolii şi
lumii învăţători, să se roage Stăpânului tuturor, Dumnezeu,pace lumii să dăruiască
şi sufletelor noastre mare milă, care cu credinţă şi cu dragoste, prăznuim astăzi
sfantă pomenirea lor: Amin.


Preot Porei Adrian, Biserica Sfântul Nicolae-Târgu Jiu

Vizualizări: 132

Trimite pe WhatsApp

Citește și:

Călător în Oltenia

Olteni de poveste