(închide)

Cuvânt la praznicul Sfinților Împărați Constantin și Elena

 

Sărbătorim azi pe Sfinții Împărați,cei întocmai cu apostolii,Constantin și Elena,maica sa.
Această măreață sărbătoare ne dă nouă credincioșilor fericitul prilej de a ne convinge pe deplin despre marea purtare de grijă a Părintelui Ceresc față de Biserica noastră creștinească.
Și vom afla din cercetarea istoriei bisericești a vremii  la care facem referire,precum și din perspectiva vieții și lucrării în slujba Bisericii creștine, a celor doi mari sărbătoriți de azi.
Știm și Slovenia sfintelor cărți, că Mântuitorul Hristos a întemeiat biserica Sa, alcătuită din cei care cred și trăiesc în viața de toate zilele, cuvintele Sale evanghelice. El a dat acestui dumnezeiesc așezământ învățătură Sa, a pregătit și a râ duit pe Sfinții Apostoli ca să fie continuatorii lucrării sale pământești,care la rândul lor să treacă purtarea de grijă a Bisericii,altor vrednici urmași și aceștia altora,și așa mai departe în veci .
Tuturor le-a făgăduit că va fi cu ei de-a pururi iar biserica va dăinui și ea în veșnicie.
Sub semnul acestor dumnezeiești făgăduințe își începe biserica lucrarea Sa de mântuire în lume.
În calea activității Sale se ivesc însă piedici chiar de la început.
O persecuta mai întâi Iudeii.
Dar fără îndoială cele mai mari primejdii vin din partea împăraților romani, care dezlănțuie împotriva creștinismului cele zece mari persecuții, socotind ei că vor stăvili astfel răspândirea creștinismului în împărăția lor,învățătură care nu cucerise doar poporul de jos,dar chiar și oameni cu stare bună, precum și intelectuali și militari , ba chiar și slujitori de la Curtea împăraților de la Roma.
Se cunosc grozăvie acestor persecuții cum și numărul nesfârșit al mucenicilor creștini , de-a lungul a trei veacuri de persecuții...
Deci trei sute de ani biserica a fost ținută de Imperiul Roman într-o luptă  de distrugere,împărații persecutori având la îndemână  uriașă forță imperială,în timp ce creștinii se prezentau la această luptă inegală numai cu credința în Mântuitorul Hristos ...
Cercetând aceste lucruri cu atenția cuvenită și cu judecată nepărtinitoare ,trebuie să mărturisim că omenește vorbind,rezultatul acestor persecuții trebuia să fie biruința împăraților romani și distrugerea creștinismului. Cum de altfel, cel mai mare împărat persecutor,Dioclețian și ultimul de acest fel proclamase această închipuită biruință , punând să se facă o medalie comemorativă cu inscripția:"marelui împărat Dioclețian,care a distrus religia creștină ".
Din fericire pentru omenire, realitatea   
 însă a fost alta: împăratul și împărăția sa au pierit în timp ce creștinismul și-a continuat și își continuă opera de mântuire în lume.
Dumnezeieștile făgăduințe pentru existența în veci a Bisericii capătă astfel împlinirea lor, ea supraviețuind cruntelor persecuții romane.Pentru aceasta, providențial divină alege omul,care în chip văzut,pe pământ, să aducă la împlinire voia Părintelui Ceresc. 
Acest om providențial este Sfântul Împărat Constantin cel Mare, sfătuit și ajutat de maica sa, împărăteasa Elena...

Sfântul Împărat Constantin trăiește între anii 274-337, fiind nascut în orașul  Naissus de atunci, azi orașul Niș din Serbia. Era de viță împărătească. Tatăl său Constanțiu,după cum era atunci organizarea Imperiului Roman purta grijă Imperiului Roman de Apus și datorită soției sale Elena, care în taină era creștină, nu-i persecuta pe creștini,istoria spunând despre el că a fost bun, îndeplinindu-și misiunea cu dreptate și blândețe.
Constantin,fiul său, mai întâi ajutor al tatălui său la domnie,apoi,după moartea acestuia continuator ,sfătuit și de maica sa Împărăteasa Elena, se hotărăște să înceteze persecuțiile împotriva creștinilor în întreg Imperiul Roman.
Cum ceilalți conducători din imperiu continuau persecuțiile, Împăratul Constantin duce războaie împotriva acestora,pe care le câștigă cu ajutorul lui Dumnezeu,rămânând singur împărat peste Imperiul Roman.
E vrednic de amintit, că înaintea u era din luptele cu dușmanii săi,Împăratul Co santinela a văzut pe cer,ziua în amiaza mare, o cruce luminoasă cu inscripția: " prin aceasta vei birui " .
El a înțeles că acesta e un semn Ceresc de sprijinire a luptei Sale și de aceea a pus să se așeze pe steaguri semnul crucii creștine și toți ostașii să poarte cu sine acest semn dumnezeiesc.
În anul 323 Împăratul Constantin era singur stăpânitor al împărăției romane și primele sale hotărâri sunt încetarea persecuțiilor pretutindeni în imperiu,desăvârșind astfel prevederile Edictului de la Milan din 313,de acord cu un alt stăpânitor în împărăție,care însă nu voie să-l respecte.
Creștinismul e recunoscut ca religie liberă în imperiu și i se restituie bunurile materiale confiscate mai înainte,în timpul împăraților persecutori.
Biserica are dreptul să primească danii.
Se înființează tribunale pentru nevoile creștinilor,se îndulcește soarta robilor,se fac azilului pentru săraci.
Creștinii sunt primiți în slujbele statului.
Se rânduiește respectarea duminicii și a sărbătorilor mari. Se desființează pedeapsa răstignirii pe cruce.
Împăratul Constantin face și alte îmbunătățiți,inspirate de principiile evanghelice,pe care le cunoștea,fiind și el creștin,după primirea botezului de la Episcopul Silvestru,după cum spune minerul slujbei de azi,în toate fiind povățuit de maica sa Elena.
În felul acesta, binefacerile sale pentru ceeștinism se răspândesc în tot Imperiul și ia toate măsurile pentru întărirea Bisericii, socotindu-se a fi de folos tuturor supușilor săi.
Ivindu-se tulburări în sânul Bisericii pe chestiuni de credință , Împăratul ajută la păstrarea dreptei credințe,în care scop se adună la Niceea în anul 325 Primul Sinod Ecumenic cu 318 episcopi creștini,care condamnă rătăcirea lui Arie,întocmindu-se atunci primele șapte articole din Simbolul de Credință.
Maica sa,împărăteasa Elena,cu voia fiului său ,pleacă în Țară Sfântă și află Sfânta Cruce,pe care fusese răstignit Mântuitorul Hristos. Pe locul răstignirii Sfântul Constantin zidește Biserica Sfântului Mormânt. Apoi și în alte numeroase locuri din împărăție,pune să se zidească biserici mărețe. Între altele el zidește prima biserică în cinstea veșnicie înțelepciuni a lui Dumnezeu,numită Sfânta Sofia din Constantinopol,biserică ce va fi refăcută într-o deosebită splendoare de Împăratul Iustinian,în veacul al șaselea,î trecând în măreție Templul lui Solomon.
Deasemenea Sfânta Împărăteasă Elena a făcut numeroase biserici,îndeosebi în locurile pe unde a făcut minuni Iisus.
În ziua de 11 mai 330,pe țărmurile Bosforului,Sfântul Împărat Constantin inaugurează noua capitală a Imperiului,în vechiul oraș Bizanț căruia i se dă numele de Constantinopol.
Pentru ca noua capitală să fie mai măreață decât Roma, vechea capitală a Imperiului Roman, Sfântul Constantin a pus să se ridice construcții importante pentru trebuințele administrației precum și biserici mărețe.
Orașul Constantinopol devine astfel sediul noii împărății Române,ce va lua numele de Imperiul Bizantin,una din formele cele mai bogate ale vieții omenești,formațiune politică universală,menită să cuprindă în granițele sale toate popoarele și care va dura peste 11 veacuri până când în 1453 capitala împăratului e luată de turci.
E vrednic de amintit că poporul român a fost apropiat de Bizanț,cu care a avut multe legături în trecut,mai ales de ordin religios și cultural, lucru explicabil și prin aceea că și noi avem la temelia vieții noastre originea română.
După alte multe binefaceri aduse Bisericii și după îndelungate osteneli în slujba împărăției,Constantin cel Mare trece la cele veșnice în ziua de 21 mai 337 la 63 de ani.
Maica sa Elena murise la sfârșitul anului 326,la 80 de ani.
Biserica a rânduit că amândoi să fie prăznuiți în ziua de 21 mai și recunoscătoare acestor doi Împărați care au sprijinit-o în lucrarea sa în lume, ajutând la răspândirea creștinismului,cum au făcut Sfinții Apostoli, le-a dat și titlul de " întocmai cu Apostolii".
Tot ca semn de recunoștință, cântările de azi spun despre Sfântul Constantincă"a avut înțelepciunea lui Solomon,blândețea lui David și dreapta credință a apostolilor".
Iată viața,lucrarea și virtuțile Sfinților Împărați Constantin și Elena,maica sa,pe care-i sărbătorim azi.
Viața lor aleasă,lucrarea lor creștinească,virtuțile lor strălucite,totul pus în slujba lui Dumnezeu și a Bisericii Sale,să le prețuim cu toată cuviința și recunoștință, străduindu-ne să ne fie pildele de urmat în calea vieții noastre, adevărate în dreptare de cum trebuie să credem și cum trebuie să trăim creștinește.
Și cum Sfinții Bisericii noastre au cuvântul ascultat de Părintele Ceresc , să rugăm pe sărbătoriții de azi, ca să fie mijlocitor ai rugăciunilor noastre pentru iertare de păcate,pentru sănătate,pentru pace și pentru tot binele nostru al tuturor,care cu credință și cu dragoste prăznuim astăzi sfântă pomenirea lor.Amin .


Preot Porei Adrian
Biserica Sfântul Nicolae Tg Jiu
21 mai 2024

Vizualizări: 85

Trimite pe WhatsApp

Citește și:

Călător în Oltenia

Olteni de poveste