Ministerul Dezvoltării a pus miercuri în dezbatere publică proiectul de ordonanță de urgență privind reforma administrației, în forma convenită în coaliția de guvernare. Documentul propune reduceri de posturi și tăieri ale cheltuielilor de personal, cu o serie de excepții pentru domenii considerate esențiale.

La nivel local, proiectul vizează scăderea numărului de angajați prin diminuarea plafoanelor de posturi și impune termene pentru comunicarea noilor limite și pentru adoptarea hotărârilor de reorganizare în unitățile administrativ-teritoriale. Reorganizarea aparatului de specialitate al primarilor, al consiliilor județene și al instituțiilor publice aflate în subordinea acestora ar trebui finalizată până la 1 iulie 2026.

În administrația centrală este prevăzută o reducere cu 10% a cheltuielilor de personal, măsură care ar urma să fie aplicată în 2026. Sunt exceptate sistemele de învățământ și cultură, spitalele publice și serviciile de ambulanță, precum și structurile din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale. Pentru aceste sectoare sunt prevăzute mecanisme compensatorii, între care se află diminuarea sporului pentru doctorat în educație.

Instituțiile prefectului ar urma să își reducă schema maximă de personal cu 25%, fără a afecta serviciile de pașapoarte și cele de permise și înmatriculări. Termenul-limită pentru reorganizare este tot 1 iulie 2026.

Proiectul mai prevede reducerea numărului de consilieri personali din cabinetele demnitarilor, atât la nivel central, cât și local, în funcție de rang și de dimensiunea UAT-urilor. Potrivit notei de fundamentare, ar urma să fie desființate peste 6.100 de posturi din totalul de 10.126, ceea ce ar genera economii anuale estimate la 362,63 milioane de lei.

Pentru poliția locală se introduce o normă raportată la populație: un post la 1.200 de locuitori în comune, orașe, municipii și sectoare și un post la 6.500 de locuitori la nivel de județ și în municipiul București. Localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori nu vor putea înființa poliție locală decât dacă își acoperă integral cheltuielile din venituri proprii, în limita a trei posturi.

Sunt prevăzute și măsuri privind salarizarea și structurile de conducere. Salariul președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice va fi plafonat, iar în instituții din subordinea ministerului vor fi aplicate grile salariale. Numărul membrilor din consiliile de administrație va fi redus la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, de la nouă la cinci, și la Agenția Națională pentru Locuințe, la cinci membri.

Pentru instituțiile din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”, reducerea cheltuielilor de personal ar urma să fie compensată prin efectele reformei pensiilor militare de stat. În termen de cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, Guvernul ar urma să modifice Legea nr. 223/2015, la propunerea Ministerul Apărării Naționale și a Ministerul Afacerilor Interne, pentru creșterea etapizată a vârstei standard de pensionare a militarilor, cu măsuri tranzitorii și fără a afecta persoanele care îndeplinesc deja condițiile legale.

Potrivit estimărilor din nota de fundamentare, impactul bugetar ar fi de 1,64 miliarde de lei în acest an și de peste 3,07 miliarde de lei în perioada 2027–2030. Măsurile sunt prezentate în contextul angajamentului asumat de România de a reduce deficitul bugetar de la 7,9% din PIB în 2024 la sub 3% până în 2031, prin scăderea ponderii cheltuielilor publice în economie.

Proiectul se află în consultare publică.