Sâmbata Mare este o taină,în această zi prăznuim îngroparea Mântuitorului Iisus Hristos.  Apostolul Petru spune că S-a pogorât la iad și "a propovăduit și duhurilor ținute în închisoare" (I Petru 3: 19). Deci, în răstimpul dintre moarte și inviere, când trupul Său zăcea în mormânt, Hristos a coborât cu sufletul Lui îndumnezeit printre cei adormiți, ținuti până atunci sub stăpânirea celui rau, și le-a propovăduit cuvântul Evangheliei. Insa nu toti mortii au raspuns la chemarea lui Hristos. Au fost multi care nu puteau sa inteleaga cuvintele Sale. 

In iad, Hristos vesteste eliberarea celor legati de diavol, a celor care au crezut in cuvintele Sale. Sfantul Epifanie al Ciprului graieste: „Ieri L-au lovit, astazi loveste El locuinta iadului cu fulgerul dumnezeirii. Ieri L-au legat, astazi El strange in obezi pe tiranul diavol cu legaturi nedezlegate. Ieri L-au osandit, astazi daruieste libertate celor osanditi. Ieri slujitorii lui Pilat L-au batjocorit, astazi portarii iadului L-au vazut si s-au cutremurat. (Sfantul Epifanie al Ciprului, Cuvant la ingroparea Trupului Dumnezeiesc al Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos)-Sursa: https://www.crestinortodox.ro/paste/saptamana-patimilor/sfanta-marea-sambata-151848.html

În Sâmbăta Mare, gospodinele pregătesc mâncarea pentru masa de Paște-drobul, borșul de miel, stufatul sau friptura- și fac ultimele retușuri prin casă. Principala grijă a oamenilor înainte de sărbătoarea Sfintelor Paști nu este însă mâncarea, ci primenirea hainelor, căci, la fel ca apa, haina are un rol purificator. În alte zone, precum Gorj, oamenii pun iarbă și ramuri verzi de tei, plop sau stejar la uși și pe praguri, care rămân acolo în toate cele trei zile ale Paștelui, aducând prosperitate și binecuvântare în casă.

Obiceiuri și tradiții

În Sâmbăta Mare 2024 are loc la Biserică Denia Sâmbetei Mari sau Slujba de Utrenie. Utrenia este o Denie foarte complexă, care include citiri din Biblie, cântări și rugăciuni. Sunt invocate în rugăciuni momentele finale din viața Mântuitorului și așteptarea Învierii. Paştele în Gorj presupune şi reîntoarcerea oamenilor la Dumnezeu. Aceştia merg la biserică, se spovedesc, se împărtăşesc.

Înainte de a merge la slujba de Înviere (care începe la doisprezece noaptea), oamenii merg la morminte pentru a da lumină şi celor adormiţi, iar crucile luminează de candele şi lumânări creând o atmosferă de sărbătoare.
Apoi cu toţii se îndreaptă spre biserică, pentru a participa la Învierea Domnului, a lua lumină şi tradiţionalele Paşti. Odată ajunşi acasă, oamenii sting lumânarea în pragul uşii, făcând semnul crucii, lumânare ce se păstrează şi se foloseşte în momente de răscruce.
În Duminica Învierii, obiceiul este ca oamenii să poarte haine noi, iar dimineaţa înainte de a se aşeza la masă se practică ritualul spălării pe faţă. Într-un vas se pune apă rece, un ou roşu şi un ban de argint, iar cu această apă toate persoanele din casă se spală pe faţă. 

Se spune că cei ce se spală cu această apă vor fi rumeni în obraji ca oul, tari ca banul şi vor avea noroc.
Apoi membrii familiei se aşează la masă, gustând mai întâi din ouăle roşii ciocnite, moment în care se spune “Hristos a Înviat!” şi se răspunde “Adevărat a Înviat!” şi pasca, sfinţite. Se crede că, făcând acest lucru, membrii familiei se vor vedea şi pe lumea cealaltă.

Galerie foto