Criza din spitalele românești nu mai este o problemă de viitor, ci o realitate care afectează deja funcționarea unor unități medicale esențiale. Tot mai multe spitale județene și spitale de urgență se confruntă cu lipsa medicilor în specialități fără de care actul medical nu poate fi susținut în siguranță.

Semnalul de alarmă vine de la medicul ATI Tatiana Grecu, din cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu, care descrie, într-o postare publică, ceea ce numește un sistem aflat în pragul colapsului.

Potrivit acesteia, linii de gardă vitale, precum neurologia, cardiologia, medicina internă, gastroenterologia sau nefrologia, sunt din ce în ce mai greu de acoperit, iar în unele spitale lipsesc complet. Consecințele se răsfrâng asupra tuturor secțiilor, în special asupra Terapiei Intensive, unde tratamentul pacienților depinde de colaborarea permanentă cu medici din mai multe specialități.

"Nu poți cere unui medic să își asume responsabilitatea unei specialități pe care nu o are. Medicina nu se face prin improvizație și nici prin transfer de competențe peste noapte", avertizează medicul.

În lipsa acestor specialiști, îngrijirea pacienților critici devine tot mai dificilă, iar transferurile către spitalele universitare se transformă într-o cursă contra cronometru. Ore întregi sunt consumate pentru găsirea unui loc disponibil, iar chiar și atunci apar alte blocaje: lipsa unui echipaj de ambulanță disponibil sau imposibilitatea utilizării elicopterului SMURD pe timpul nopții, acolo unde infrastructura nu permite acest lucru.

Medicul susține că sistemul sanitar nu mai funcționează datorită organizării sau politicilor publice, ci exclusiv prin efortul celor rămași în spitale, care acceptă un volum de muncă tot mai mare și responsabilități care depășesc, uneori, limitele unei practici medicale sigure.

Un alt efect al acestei situații este refuzul tot mai multor medici tineri de a ocupa posturi în spitalele județene. Formați în centre universitare, unde beneficiază de sprijin interdisciplinar și de toate liniile de gardă funcționale, mulți rezidenți evită unitățile medicale din teritoriu. Cei care acceptă un post aleg, în numeroase cazuri, să plece după doar câteva luni.

Motivul este, spune Tatiana Grecu, teama de a lua decizii medicale fără suportul necesar și de a răspunde profesional sau juridic pentru disfuncționalități pe care nu le-au creat.

Mesajul se încheie cu o critică directă la adresa celor care au administrat sistemul sanitar în ultimii ani. În opinia medicului, cei care au construit sau au tolerat actualele dezechilibre nu își asumă responsabilitatea pentru efectele acestora, iar după încheierea mandatelor revin în spațiul public cu noi promisiuni și soluții.

Dincolo de disputa politică sau administrativă, avertismentul transmis dintr-o secție ATI ridică o întrebare pe care autoritățile nu o mai pot evita: ce se întâmplă atunci când un spital de urgență nu mai are specialiștii fără de care medicina modernă nu poate funcționa?

Pentru pacienți, răspunsul nu este unul teoretic. Înseamnă întârzieri în diagnostic și tratament, transferuri dificile și un sistem care își consumă ultimele rezerve, sprijinit aproape exclusiv de medicii care încă aleg să rămână.