Nu există loc în jurnalism pentru insulte și atacuri personale între colegi. Aceasta este părerea mea. Ceea ce a adus Ion Spânu la adresa Anei-Maria Gebăilă depășește orice limită profesională. Jignirile „proastă”, „pulifrice”, „micuța stalinistă” nu sunt argumente, ci un spectacol jalnic de agresivitate verbală. Ele nu aduc niciun plus de informație, niciun context, niciun adevăr cu privire la acea lansare de carte de la Muzeul de Artă Craiova, ci doar murdăresc imaginea celui care le lansează și subminează încrederea în întreaga profesie.

Jurnalismul cere, pe lângă multe altele, respect colegial. Am citit asta până mi-a intrat în cap. Bine, consider eu. Pierderea acestui reper transformă texte în simplă mâzgălitură, folosită eventual ca material didactic negativ: „așa nu se scrie”.

Când un coleg alege să atace persoana, nu ideea, e clar că a renunțat la etică și la orice urmă de profesionalism. Da, da! 

Critica trebuie să fie argumentată, nu umilitoare. Orice altceva este un gest de dispreț la adresa meseriei și a colegilor, iar cei care o practică își compromit credibilitatea și propria onoare profesională. 

Las AICI articolul semnat de Ion Spânu pentru a vedea despre ce este vorba.