Apariție editorială inedită dedicată Bicentenarului Tudor Vladimirescu: „Controversatul Domn Tudor – Eroul din Vladimir”

 

Claudiu Mărăcine, profesor de istorie la două prestigioase instituții de învățământ din municipiul Târgu-Jiu-Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” și Şcoala Gimnazială „Alexandru Ştefulescu”, din Târgu Jiu-a lansat zilele trecute volumul „Controversatul Domn Tudor – Eroul din Vladimir”. Lansarea acestui volum inedit a avut loc la Vladimir, în curtea Casei Memoriale a Pandurului, în cadrul manifestărilor ocazionate de împlinirea a 200 de ani de la asasinarea celui care a condus Revoluția de la 1821. 

Autorul Claudiu Mărăcine este profesor de istorie la Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu” şi Şcoala Gimnazială „Alexandru Ştefulescu”, din Târgu Jiu. Originar din Vladimirii Gorjului, unde a copilărit, autorul a intrat în contact direct cu multe legende despre Tudor Vladimirescu, pe care le-a abordat cu măsură în paginile lucrării „Controversatul Domn Tudor – Eroul din Vladimir”, cu scopul de a le păstra încă vii în mentalul colectiv al zonei. Cea mai aprinsă este legată de Ulmul lui Tudor din Vladimir, ce reprezenta locul de meditaţie al marelui erou şi locul unde tăinuia planurile sale revoluţionare, legendă relatată comparativ cu Gorunul lui Horea de la Ţebea. „Analizând zona unde a fost ulmul lui Tudor din Vladimir şi discutând cu localnicii mai în vârstă, am ajuns la concluzia că ulmul lui Tudor reprezenta un semn de hotar între moşiile din Vladimir şi cele din Totea (Hurezani)”, mărturiseşte autorul, care sesizează astfel că există un sâmbure de adevăr în această legendă. Pe locul unde au ajuns la concluzia că era ulmul, profesorul Mărăcine, alături de alte persoane și de primarul Ion Ianăși de la Vladimir, au ridicat o troiță. „Am identificat, cu precizie zicem noi, locul unde se afla Ulmul lui Tudor și am ridicat o troiță în păstrarea vie a legendei. Urmează ca locul sa fie amenajat, intr-un decor rustic si revolutionar, de catre Primaria Vladimir”, a spus profesorul Mărăcine.

Lansare cu fast, într-o zi specială


Cartea, apărută la editura ieşeană PIM, cu o grafică de excepţie concepută de Prof. Daniel Murăriţa, a fost lansată chiar la Casa Memorială Tudor Vladimirescu, din satul natal al marelui erou, Vladimir. Reprezintă o abordare inedită asupra „controversatelor” momente din viaţa marelui erou oltean, printr-o analiză obiectivă a documentelor istorice şi a izvoarelor contemporane ale martorilor oculari, care l-au cunoscut pe Tudor sau care au participat la Revoluţie. Deşi s-a scris foarte mult şi istoricii au iniţiat o cercetare de amploare, în special prin Anii 1970, foarte multe aspecte din viaţa marelui erou oltean nu au fost lămurite. „Chiar dacă se acceptă în mod unanim că anul 1821 este esenţial în istoria românilor, natura acţiunii lui Tudor este interpretată în mod diferit. Greu de găsit în istoria noastră naţională o personalitate atât de importantă care să ridice atâtea semne de întrebare sau un personaj atât de mult intrat în conştiinţa şi memoria oamenilor, încât istoricilor le este aproape imposibil să-l scoată pe Tudor Vladimirescu din legendă şi să-l analizeze strict documentar”, relatează autorul în Capitolul Controversele istoricilor.
Punctul central al lucrării, controversa cea mai aprinsă, o reprezintă colaborarea lui Tudor cu Eteria. Plecând de la cele mai importante lucrări în antiteză - Tudor Vladimirescu şi Revoluţia din 1821, scrisă de Andrei Oţetea în 1971, şi cea a lui Mircea T. Radu, Tudor Vladimirescu şi Revoluţia din Ţara Românească, 1978 – autorul respinge categoric concepţia lui Oţetea că Tudor a fost un mandatar eterist disperat să ajungă domn, dar se remarcă şi detaşarea de Mircea T. Radu, care nu acceptă vreo colaborare a lui Tudor cu eteriştii. „Colaborarea lui Tudor cu Eteria este evidentă şi să o negi înseamnă să falsifici adevărul istoric. Altă posibilitate nu avea Tudor în eliminarea „balaurilor” care conduceau atunci, doar legarea acţiunii sale de o mişcare mai largă din sud-estul Europei, care la început părea să aibă şi sprijinul Ţarului, şi care s-a dovedit că are propriile ei obiective. Dezicerea lui Tudor de Eterie nu înseamnă trădare sau sperjur, pentru că înţelegerea nu putea fi dusă la capăt, nici de Tudor şi nici de Eterie, şi fiecare parte s-a folosit de cealaltă ca să-şi atingă propriile obiective, care pentru Tudor constau în eliminarea regimului fanariot”. ( p. 25)
Evident că, în paginile acestei lucrări, o atenţie sporită este acordată Revoluţiei de la 1821. Autorul constatând în desfăşurarea acesteia, trei etape care au evoluat de la caracterul: antiotoman, antiboieresc şi exclusiv antifanariot. „Nu a început spontan ci a făcut parte dintr-un plan naţional, pus la cale de Marii boieri ai ţării pentru a-şi câştiga fostele privilegii în dauna fanarioţilor, la care se adauga planul general eterist de eliberare a Greciei şi de alungare a turcilor din Europa”. (P. 115).
Epilogul lucrării este o relatare emoţionantă asupra importanţei postume a lui Tudor Vladimirescu. Deşi Revoluţia a fost înăbuşită, aceasta şi-atins scopul: revenirea la domniile pământene. Fără să exagerem, se constată că, de facto, primul Domn pământean a fost Tudor Vladimirescu în perioada 21 martie – 15 mai 1821, conchide autorul, care ţine să arate că: „Mişcarea de redeşteptare naţională, pentru care Tudor Vladimirescu îmbrăcase cămaşa morţii, a avut consecinţe pozitive imediate, în special pentru boierii pământeni, care îşi vor recâştiga privilegiile în dauna boierilor greci, dar şi pentru ţărani, prin scutirea de birurile fanariote. Tudorin ne-a scăpat de bir – era expresia realității primelor decenii după Revoluție”. (p. 183)

Unde găsim cartea? O puteți achiziționa de la Librăria Eminescu din municipiul Târgu Jiu.

Galerie foto










Vizualizări: 585

Trimite pe WhatsApp

Citește și:

Călător în Oltenia

Olteni de poveste