Tot mai multe persaone își pierd economiile după ce cad victime unor înșelătorii construite pe încredere, presiune și aparența de legitimitate. Fraudarea prin telefon și internet s-a extins rapid, iar metodele folosite devin tot mai variate și mai greu de recunoscut.

De la mesaje care promit câștiguri la concursuri sau anunțuri false de la firme de curierat, ce direcționează către linkuri frauduloase, până la site-uri clonate și clipuri video în care persoane publice par să promoveze investiții fictive, infractorii exploatează canale uzuale de comunicare și contexte familiare, atrag atenția reprezentanții IPJ Dolj. 

O schemă frecvent întâlnită este cea în care escrocii se prezintă drept polițiști sau angajați ai băncilor și cer coduri SMS, parole, date bancare ori solicită efectuarea unor transferuri sau achiziții pentru așa-zisa „blocare a probelor”.

Scopul este de a sustrage bani sau de a obține date personale folosite ulterior pentru fraude, furt de identitate sau deschiderea de credite.

Cazurile recente din Craiova ilustrează amploarea fenomenului.

De exemplu, un bărbat de 55 de ani a fost convins de persoane care s-au prezentat drept angajați ANAF și ai unei bănci că trebuie să își „regularizeze” sumele din conturile societății pe care o administrează. În urma mai multor transferuri, acesta a pierdut 330.000 de lei.

Un alt bărbat, în vârstă de 59 de ani, a fost indus în eroare de falși angajați bancari care i-au spus că există probleme cu conturile sale și că banii trebuie mutați în conturi securizate. Sub această presiune, a cumpărat criptomonede în valoare de 175.000 de lei, pe care le-a transferat în mai multe portofele virtuale controlate de infractori.

Reprezentanții IPJ Dolj avertizează că nicio instituție publică sau bancară nu solicită telefonic date confidențiale, coduri de securitate sau transferuri urgente, iar verificarea informațiilor rămâne principala formă de protecție în fața unor fraude tot mai sofisticate.