(închide)

Gospodăria-atelier de prelucrare a borangicului, a bunicului artistului Teodor Dădălău, parte din colecția muzeală ASTRA Sibiu

 

În Muzeul Civilizației Populare Tradiționale  „Astra” din municipiul Sibiu există zeci de case, mai multe mori pe apă, crame din județul Gorj, iar printre aceste obiective poate fi vizitată și admirată și casa bunicului artistului Teodor Dădălău, unul dintre cei mai importanți artiști fotografi din județul nostru.

Gospodăria-atelier pentru prelucrarea borangicului din satul Croici al comunei Mătăsari, transferată în Sibiu în 1978, a fost  construită în 1888 și este un valoros monument de arhitectură populară gorjeană.

„Casa Vasile Dădălău, casa bunicului meu, din satul Croici – comuna Mătăsari, Gorj; azi, muzeu de prelucrare a borangicului din Oltenia – Muzeul Astra, Sibiu. Casa a fost donată de tatăl meu, dascălul Nicolae Dădălau muzeului sibian!”, spunea, acum ceva vreme,  artistul Teodor Dădălău, urmașul lui Vasile Dădălău, prelucrător de borangic sau mătase naturală.

La Croici a existat un centru rural specializat în cultura viermilor de mătase și prelucrarea firului de mătase naturală-borangic. Casa, pe două nivele, este din lemn de stejar pe temelie din piatră, iar acoperișul este în patru ape și acoperit cu șiță de stejar. „O prispă cu stâlpi sculptați decorează fațada principală a casei, fiind întreruptă la mijloc de un foișor care depășește linia prispei, având alt acoperiș. (…) Pe prispă era și un pat, care era folosit vara, căci atunci în odăi erau viermii de mătase. Ocupația creșterii viermilor de mătase are un caracter sezonier, fiind completată de industria casnică textilă a prelucrării firului de borangic”, scrie profesorul dr. Corneliu Bucur în cartea „Muzeul Civilizației Populare Tradiționale Astra”.

Creșterea viermilor de mătase era o ocupație care avea caracter sezonier. În perioada aprilie-iunie, erau așezate paturile suprapuse pentru hrănirea viermilor de mătase; urma „operațiunea” trasului firului de borangic de pe gogoașă; apoi torsul firului, urzitul, depănatul și țesutul. 

Firul de borangic obținut era utilizat la realizarea pieselor portului popular tradițional; sau era comercializat în alte zone ale țării. Comercializarea firului de borangic a conferit satelor din comuna Mătăsari caracterul de centre specializate în producerea borangicului! De aici și toponimul Mătăsari. 

*Un articol recomandat: https://igj.ro/headlines/reportaj-matasari-intoarcerea-de-la-minerit-la-matase.html

Ce mai puteți vizita la ASTRA

 În Muzeul „Astra” Sibiu mai puteți vizita și „Casa de viticultor” din localitatea Bălăneşti, Biserica din lemn-monument istoric datând din secolul al XVIII-lea, din localitatea Comăneşti-Târgu-Cărbunești, o cramă cu pivniţă din satul Pișteştii din Deal, un conac de viticultor din aceeaşi localitate şi o casă de viticultor din localitatea Bălăneşti, dar și o cramă pomicolă cu etaj din Polovragi, o moară cu trei ciuturi din Arcani, o moară cu șase ciuturi din Găleșoaia. Aceasta este o construcție unică datorită numărului mare de ciuturi (ciutură = roată hidraulică orizontală cu palete numite căuce n.red.). 

 

Galerie foto





Vizualizări: 383

Trimite pe WhatsApp

Citește și:

Călător în Oltenia

Olteni de poveste