Pe data de 20 noiembrie a anului 1944 se năștea în comuna Bucovăț, Craiova, județul Dolj, MARIA, fiica lui Toma și a Ioanei.

Voce remarcabilă care avea să devină „Glasul de aur din Cetatea Băniei“, Maria Cornescu a debutat în lumea muzicii tradiționale la vârsta de 18 ani, aducând prin glasul său frumusețea melosului oltenesc, a sârbelor și doinelor atât de duioase, fiind absolventă a Școlii Populare de Arte din Craiova.

A fost profund inspirată de marea interpretă a folclorului românesc Maria Lătărețu, preluând stilul doinelor oltenești, devenindu-i reper într-ale cântecului.

La vârsta de 18 ani, devine solistă a prestigiosului Ansamblu Artistic „Nicolae Bălcescu“ din Craiova.

La vârsta de 20 de ani, imprimă primele 4 piese la Radio România, alături de dirijorul Victor Predescu. 

În anul 1966 a început înregistrările cu celebra casă de discuri Electrecord și înregistrează primele filmări la Televiziunea Română.

Maria Cornescu s-a remarcat rapid datorită repertoriului propriu creat pe baza trăirilor și întâmplărilor vieții.

Printre primele sale șlagăre amintim: Mă suii în dealul mare (Hăulita gorjenească), Trimite, neică ,trimite, Fă-mă, Doamne, ce m-ai face, Mamă din fetele tale, Cine m-aude cântând, Cucule, porumbule, Ce-o mai fi neicuță-al meu, etc.

Colaborează cu mari realizatori TV precum: Tudor Vornicu, Gheorghe Palcu, Theodora Popescu, Niculina Merceanu.

La începutul anilor 70, realizează primele duete alături de Nelu Bălășoiu, formând un cuplu de succes în lumea muzicală: Un' te duci măi puișor? Măriuța mea din Gorj, Gorjule, plai însorit, Strigă mândra la neica, Aoleo cum viscolește, De trei ori primar fusei, etc.

În anul 1972 devine solistă a Ansamblului Profesionist „Rapsodia Română“ din București.
Tiberiu Alexandru, mare folclorist și etnomuzicolog afirma faptul că MARIA CORNESCU se numără între cele mai de seamă interprete ale folclorului oltenesc: „O caracterizează, înainte de toate, o muzicalitate și un neaoș stil de cântare oltenesc, un glas mlădios, înalt, cu un timbru vocal argintiu și sclipitor, calităţi viu apreciate de iubitorii cântecului popular.“

Maria Cornescu realizează un număr impresionant de discuri de vinil, aducând în fața publicului numeroase cântece care devin la scurt timp după imprimare adevărate capodopere muzicale: Te-am iubit cu-atâta dor, Să iubiți pomii-nfloriți, Măi neicuță, ochii tăi, Spun unii dar spun greșit, Doamne, cât mă simt de bine, Ce mai ochi are neica, Am un puișor oltean, Inima-mi spune că mor etc.

Talentul interpretei îl moștenește fiica cea mea, Marilena Cornescu, cea care preia din melismele glasurilor părinților săi, Maria Cornescu și Gheorghe Bouleanu, realizând câteva duete remarcabile între mamă și fiică.

La începutul anilor 2000, MARIA CORNESCU alege să se retragă din lumea reflectoarelor în plina glorie.

MARIA CORNESCU, vocea Craiovei care ne definește ca olteni, Cosânzeana frumoasă ne bucură prin repertoriul său și astăzi, iar pentru tinerele generații care aleg drumul cântecului, MARIA CORNESCU devine un reper incontestabil.

Îi dorim multă sănătate și prețuirea noastră nemărginită!