Mocănița oltenească. Legendarul tren care ar putea transforma Oltenia de sub Munte
Ascunsă între dealurile Vâlcii, o fostă cale ferată industrială ar putea deveni o atracție turistică unică în jumătatea de sud a țării – dacă autoritățile aleg să o salveze de la fier vechi, arată adevarul.ro.
După ani de tăcere, o linie ferată uitată din Oltenia de sub Munte ar putea prinde din nou viață – nu pentru a transporta piatră, ci pentru a spune povești.
Mocănița oltenească, un proiect susținut de Asociația Kogayon, promite să transforme o relicvă industrială într-un simbol al turismului sustenabil. Traseul, care leagă localități cu potențial turistic de intrarea în Parcul Național Buila–Vânturarița (cel mai mic parc național din România), are șansa de a deveni prima mocăniță turistică din sudul Carpaților. Totul depinde de implicarea autorităților și de sprijinul comunității.
Valea Bistriței din Oltenia, readusă la viață sub cea mai frumoasă variantă a sa
Într-un colț spectaculos al Vâlcii, unde liniștea pădurilor și istoria monahală se întâlnesc, o cale ferată îngustă, adormită de ani buni, ar putea deveni sufletul renașterii turistice pentru întreaga zonă.
Este vorba despre prima mocăniță oltenească, un proiect curajos propus de Asociația Kogayon, cu potențialul de a transforma radical „Oltenia de sub Munte” – o regiune deja aspirantă la statutul de geoparc UNESCO.
Întinsă pe mai puțin de 1.000 kmp, Oltenia de sub Munte adăpostește o concentrare rară de comori naturale și culturale: păduri seculare, chei spectaculoase, mănăstiri încărcate de istorie și meșteșuguri păstrate cu sfințenie.
Aici se regăsește ceramica de Horezu, inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO, un adevărat simbol al artei populare românești. Tot în această zonă se află și unicul muzeu din Europa dedicat trovanților – misterioasele „pietre vii” care par să crească și să se transforme în timp.
Oltenia de sub Munte înseamnă și aventură: Parcul Național Buila–Vânturarița, cel mai mic parc național din România, este un paradis pentru iubitorii de drumeții, alpinism și biodiversitate. Zona mai adăpostește și cea mai veche culă din România – Cula Greceanu, parte a Complexului Muzeal Măldărești, dar și unicul atelier de țesut borangic tradițional din țară, la Stoenești, unde ia din mătase naturală prinde viață după metode transmise de sute de ani.
Tot aici se află stațiunea balneară Băile Olănești – cu cele mai multe izvoare minerale din România – și cea mai veche biserică de lemn de la sud de Carpați, Biserica Marița din Vaideeni, datând din secolul al XVI-lea.
Anul acesta. Oltenia de sub Munte a reprezentat surpriza anului în turismul românesc, fiind inclusă în Top 10 destinații în România.
De la fier vechi la atracție turistică
Traseul trenulețului turistic ar urma să reînvie o veche cale ferată industrială, construită pentru transportul calcarului din carierele Bistrița-Costești – aflate la poalele Parcului Național Buila–Vânturarița – către platforma chimică (fostul Oltchim) din Râmnicu Vâlcea.
Deși abandonată din 2019, linia de 44 de kilometri, cu ecartament îngust de 760 mm, traversează peisaje spectaculoase și localități pline de farmec: Mihăești, Băbeni, Frâncești, Tomșani și Costești. Odată repusă în funcțiune, mocănița ar putea deveni unul dintre cele mai inedite trenuri turistice de la sud de Carpați, fiind, de altfel, unicul de acest gen.
Florin Stoican, președintele Asociației Kogayon și susținător al numeroaselor inițiative de conservare și ecoturism din regiune, atrage atenția asupra unui pericol iminent, dar oferă și o promisiune fermă: „Calea ferată nu mai este folosită din toamna anului 2019 și riscă să ajungă la fier vechi, în ciuda potențialului enorm pe care îl are pentru Valea Bistriței. Această linie nu este doar o relicvă cu o istorie industrială semnificativă, ci și un proiect cu un viitor turistic remarcabil, dacă se va găsi o soluție pentru a o transforma într-o mocăniță – chiar și pe o porțiune, cum ar fi segmentul Tomșani–Bistrița”.
Promisiunea constă în posibilitatea unui viitor turistic remarcabil pentru această infrastructură, dacă se va interveni la timp și nu va fi lăsată să se deterioreze, așa cum s-a întâmplat cu multe alte infrastructuri de acest tip din țară.
Traseul legendarului tren traversează, într-adevăr, zone pitorești și ajunge până la porțile unor repere spirituale și culturale, precum Mănăstirile Bistrița și Arnota, aflate la doar „o aruncătură de băț” de Mănăstirea Horezu – singurul lăcaș de cult inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO de la sud de Carpați – locuri emblematice pentru patrimoniul Olteniei de sub Munte.
De-a lungul liniei sunt patru stații unde trenurile s-ar putea intersecta, iar o călătorie dus-întors ar dura aproximativ cinci ore – timp suficient pentru ca orice turist să se îndrăgostească de peisajele din zonă.
„Considerăm că autoritățile locale și județene din Valea Bistriței și din întreaga Oltenie de sub Munte trebuie să se asocieze și să deschidă discuții cu actualii proprietari ai liniei pentru a identifica o formă de parteneriat public-privat. Este o oportunitate de dezvoltare regională care nu trebuie ratată”, mai adaugă Stoican.
Petiție online pentru mocănița Olteniei de sub Munte
Asociația Kogayon și comunitatea „Oltenia de sub Munte – Geoparc aspirant UNESCO” și-au arătat susținerea publică pentru demararea proiectului, inițiind o petiție online care a strâns deja aproximativ 1.000 de semnături. Oricine dorește să sprijine renașterea acestei căi ferate cu suflet este invitat să semneze petiția pe site-ul campaniamea.declic.ro.
Vizualizări: 63
Trimite pe WhatsApp