Rectorul Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, a emis un punct de vedere referitor la schimbarea modului de acordare a burselor pentru elevi și studenți.

În opinia rectorului UPT, statul român tratează educația ca pe un cost contabil, nu ca pe o investiție strategică.

România are una dintre cele mai ridicate rate ale abandonului școlar din Uniunea Europeană, semn că măsurile implementate în ultimii zece ani nu au dat rezultate. „Corelat cu natalitatea în continuă scădere, în următorii zece ani companiile, cât și instituțiile publice, nu vor mai avea cu cine lucra pentru că specialiștii sunt din ce în ce mai puțini în piață”, a afirmat Florin Drăgan.

„Statul român a luat decizii, atât când a crescut bursele, cât și acum, când le scade, exclusiv din rațiuni financiare. Nu există un obiectiv educațional în spatele acestor mișcări. Nu poți obține rezultate în educație doar printr-o gândire contabilă. În lipsa unei direcții clare, riscăm să afectăm grav dezvoltarea resursei umane de care vom avea nevoie în viitor. Am aflat cât erau costurile în trecut cu bursele, am aflat care este bugetul acum pentru burse, însă nu am aflat ce se dorește de la educație, odată cu noul sistem de burse”, a declarat Florin Drăgan, rectorul UPT.
La examenul de Bacalaureat din acest an s-au înscris puțin peste 94.000 de elevi de clasa a XII-a, din promoția curentă, în timp ce în urmă cu 12 ani au început clasa I peste 150.000 de elevi. Diferența dramatică reflectă nu doar declinul demografic, ci și un abandon școlar constant, care nu a putut fi prevenit prin politicile publice din ultimul deceniu. Florin Drăgan subliniază că bursele reprezintă mai mult decât un ajutor financiar. Acestea pot reduce abandonul școlar și pot încuraja prezența activă la cursuri, mai ales dacă sunt corelate cu rezultate școlare și criterii de eligibilitate clare. În opinia sa, măsurile anunțate transmit un mesaj contradictoriu și lipsit de coerență. 
„Un sistem de burse bine gândit, în special în domeniul tehnic, ar putea face educația mai atractivă și ar produce efecte pozitive în economie. În lipsa acestui sprijin, pierderile pot fi majore și pe termen lung. Ni se transmite că 30% dintre elevi și studenți nu pot fi considerați merituoși, dar se elimină inclusiv bursele pentru olimpici sau cele tehnologice. Aici nu mai vorbim despre selecție riguroasă sau despre stimularea performanței, ci pur și simplu despre tăierea unui sprijin esențial, indiferent de impactul său educațional sau social. De altfel, chiar din datele Ministerului Educației și Cercetării putem observa o scădere a abandonului doar în învățământul profesional, adică domeniul care a fost sprijinit cel mai mult în ultimii ani, atât de companii, cât și de stat”, a continuat rectorul Florin Drăgan.
Tăierile bugetare trebuie făcute acolo unde s-au adunat privilegii, nu în educație
Florin Drăgan consideră că, într-un context în care România are nevoie de ajustări bugetare, măsurile ar fi trebuit direcționate către acele sectoare din sistemul public unde s-au acumulat dezechilibre salariale și privilegii evidente, nu către domenii-cheie precum educația. În opinia sa, universitățile, școlile și elevii nu trebuie să plătească prețul unor politici salariale dezechilibrate din alte sectoare ale administrației publice.
„Mă așteptam ca soluțiile să vină printr-o reformă reală, curajoasă, care să vizeze zonele unde, sub diferite forme de autonomie sau reglementări proprii, s-au creat venituri salariale de stat ce depășesc cu mult nivelul președintelui României. Acolo ar fi trebuit intervenit prima dată, cu măsuri de echilibrare, inclusiv cu supraimpozitare sau plafonări. În schimb, am ales să tăiem exact din zona care generează resursă umană pentru toate celelalte domenii: educația. Este o alegere comodă, dar care va avea efecte negative greu de reparat în următorii ani”, a declarat Florin Drăgan, rectorul UPT.
Rectorul subliniază că investițiile în educație sunt singura formă sustenabilă de dezvoltare economică și socială pe termen lung. Tăierile operate acum, fără o viziune și fără criterii clare, nu doar că descurajează performanța, dar compromit capacitatea României de a pregăti viitorii specialiști, într-un moment în care toate prognozele indică un deficit tot mai mare de forță de muncă calificată.