Pe 20 iulie, creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, o figură venerată nu doar în Biserica Ortodoxă, ci și în tradiția populară românească, unde este considerat divinitatea focului și a fulgerului. Ziua este marcată prin obiceiuri străvechi, superstiții și ritualuri ce invocă protecția împotriva grindinii și a secetei.

Sfântul Ilie este perceput în credințele populare drept o divinitate solară și a focului, echivalentul lui Helios din mitologia greacă și al lui Gebeleizis din mitologia geto-dacă. Se crede că el provoacă tunete, trăsnete și ploi torențiale, dezleagă norii și lovește cu fulgere acolo unde se ascund demonii.

Obiceiurile legate de această zi sunt numeroase:

Mărul – pomul Sfântului Ilie: Merele nu se consumă până în această zi și nu se bat unul de altul, pentru a nu atrage grindina. Ele sunt duse la biserică pentru sfințire, fiind considerate "mere de aur" pe lumea cealaltă.
Busuioc sfințit: Femeile duc la biserică busuioc, pe care îl pun apoi pe foc. Cenușa rezultată este folosită pentru a vindeca afecțiuni precum bubele din gura copiilor.

Ritualuri de măritiș: În ajunul sărbătorii, fetele nemăritate se tăvălesc goale prin lanuri de cânepă pentru a visa, în noaptea următoare, dacă se vor mărita cu un tânăr (visează cânepă verde) sau cu un bătrân (visează cânepă uscată).

Rituri pentru sufletele morților: Femeile chemau copiii sub meri și scuturau pomii, oferind merele căzute de pomană pentru sufletele celor trecuți în neființă, în special ale copiilor.

Apicultorii își cinstesc ocrotitorul: Este ziua în care se strânge mierea nouă, se duc fagurii la biserică pentru binecuvântare și se împart de pomană. Sfântul Ilie este considerat și protectorul apicultorilor.

Sursa: https://jurnalul.ro/calendar/traditii-obiceiuri-de-sfantul-ilie-20-iulie-1004287.html