Amărăciunea dintr-un spital care nu mai respiră încrezător

 

În ultimele luni, tensiunea de la Spitalul de Neuropsihiatrie Craiova iese la suprafață cu o claritate care nu poate fi ignorată. Angajații, de la asistente, la medici, par să nu accepte noua conducere, iar semnele de nemulțumire se văd în fiecare colț al instituției. Surse interne vorbesc despre un climat încărcat și nedrept, despre decizii care generează frustrare și despre un comportament managerial care, pentru unii, pare departe de a fi echilibrat sau transparent.

Sunt medici care nu exclud demisia sau care aleg să își ia concedii prelungite, iar asta nu poate fi trecut cu vederea. Fiecare plecare lasă un gol greu de acoperit într-un spital unde continuitatea îngrijirii pacienților este esențială. Într-un loc unde sănătatea cere atenție, răbdare și coerență, instabilitatea din conducere riscă să afecteze direct oamenii care au cea mai mare nevoie de sprijin.

Îngrijorarea vine din atmosfera care se instalează în saloane și birouri. Aici, spun angajații care nu mai pot, se simte frustrare, teamă, neîncredere. Povestesc oamenii, sub protecția anonimatului, evident. Personalul vorbește pe surse, nu pentru că ar fi un zvon, ci pentru că nu vrea să aibă și mai mari probleme. 

Spitalul de Neuropsihiatrie Craiova nu este doar o clădire, este un loc în care vieți se află în mâinile oamenilor care lucrează acolo. Când acești oameni simt că nu sunt susținuți, că deciziile nu sunt corecte sau că vocea lor nu contează, impactul se reflectă direct asupra pacienților. Și aici nu mai e vorba de politică sau de orgolii personale, ci de responsabilitatea fundamentală a unui sistem medical. 

Acești angajați vin către noi, crezând că astfel cineva se duce și spre nevoile lor. Pentru mine, și chiar o spun cu dezamăgire, rămâne întrebarea dacă se va găsi o cale de a reconstrui încrederea sau dacă acest conflict mocnit va continua să submineze activitatea unui spital vital pentru comunitate.

În timp ce unii pleacă, pentru că nu mai pot, spun ei, alții rămân. Și poartă cu ei o amărăciune greu de ascuns și conștiința că, în orice sistem medical, oamenii fac diferența nu funcțiile, nu hârtiile, ci oamenii.

Vizualizări: 155

Trimite pe WhatsApp

Citește și:

Călător în Oltenia

Olteni de poveste