Stațiunea Băile Herculane pare astăzi un loc prins între memorie și abandon. Odinioară atrăgea turiști din toată Europa, fiind lăudată pentru apele sale termale și pentru patrimoniul arhitectural unic, iar acum se degradează sub ochii autorităților care, de ani întregi, promit și livrează prea puțin. Sau deloc, spun localnicii. Pentru ei este foarte dificil. 

Aici există o bază reală pentru turism. Izvoarele termale sulfuroase, cunoscute încă din perioada romană, au făcut din Băile Herculane una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din Europa. În perioada Imperiului Habsburgic, locul a devenit o destinație exclusivistă. Împăratul Franz Joseph I al Austriei și împărăteasa Elisabeta a Austriei au ajuns aici, iar clădirile ridicate atunci încă vorbesc despre vremurile în care stațiunea era un simbol al eleganței.

Astăzi, multe dintre aceste clădiri sunt ruine 

Băile Imperiale Austriece, Hotelul Decebal, Pavilionul Central, vechile cazinouri și clădirea grajdurilor imperiale stau în paragină. Tencuiala cade bucată cu bucată, ferestrele sunt sparte, acoperișurile cedează, iar infiltrațiile distrug ce a mai rămas din structurile istorice.

În clădirea grajdurilor, unde altădată erau adăpostiți caii trăsurilor imperiale, degradarea avansează cu fiecare sezon. 

Localnicii spun că privesc neputincioși cum orașul moare încet. Turiști încă vin pentru ape. Atât. Mulți aleg alte stațiuni modernizate, unde infrastructura funcționează și patrimoniul este protejat. La Herculane, potențialul există, dar este lăsat să se prăbușească.

Ani la rând s-a vorbit despre proiecte de restaurare, fonduri europene, investitori și strategii de revitalizare. Între timp, clădirile continuă să cadă. Fiecare iarnă mai rupe o bucată din istorie, fiecare ploaie mai macină un zid. 

Paradoxul este dureros. O stațiune cu ape termale rare, cu peisaj spectaculos în Parcul Național Domogled-Valea Cernei și cu un patrimoniu arhitectural pe care multe orașe europene l-ar transforma într-un motor economic este lăsată să se stingă.

La câteva minute de clădirile istorice abandonate, există și o imagine care arată cât de mult depinde salvarea stațiunii de inițiative izolate. La Casa de la Podu Roșu, un mic spațiu dedicat tradițiilor locale încearcă să păstreze vie identitatea zonei. În timp ce proprietarii îngrijesc locul și încearcă să atragă turiști prin mici expoziții și obiecte tradiționale, marile clădiri istorice ale stațiunii continuă să se prăbușească. 

Autoritățile locale și centrale vorbesc periodic despre salvare, dar realitatea din teren arată altceva. Clădiri abandonate, investiții întârziate și lipsa unei strategii clare, aceasta este realitatea din Băile Herculane. 

Dacă ritmul acesta continuă, stațiunea riscă să rămână doar o fotografie veche într-un album prăfuit. Un loc pe care nepăsarea l-a lăsat să moară.

Galerie foto