Craiova a marcat, vineri, împlinirea a 113 ani de la nașterea Mariei Tănase, printr-un eveniment cultural dedicat vieții și moștenirii artistice a celei care a transformat cântecul popular românesc într-o expresie a dorului, a iubirii și a identității naționale.

Intitulat „O viață pentru cântec, o inimă pentru neamul românesc”, evenimentul a fost organizat de Muzeul Olteniei, în parteneriat cu Ansamblul de Dans Folcloric „Maria Tănase”, din cadrul Centrului Județean de Cultură și Artă Dolj, și cu elevi ai Colegiului Național „Elena Cuza” din Craiova.

Prin evocări, mărturii și momente dedicate personalității artistei, întâlnirea a readus în atenția publicului un destin care continuă să emoționeze generații întregi. Maria Tănase a cântat cu o intensitate aparte despre bucuriile și suferințele oamenilor, iar vocea sa a rămas legată de cântecele care spun povestea satului românesc, a iubirii și a dorului.

Despre destinul, spiritul liber și complexitatea personalității Mariei Tănase au vorbit Irinel Cănureci, șeful Secției de Etnografie a Muzeului Olteniei, Mirabela Gagiu, managerul Centrului Județean de Cultură și Artă Dolj, Loredana Durău, muzeograf și responsabil științific al Colecției Maria Tănase din cadrul Secției de Etnografie, și profesoara Monica Velea, de la Colegiul Național „Elena Cuza”.

Un loc aparte în cadrul întâlnirii l-a ocupat patrimoniul păstrat la Craiova. Muzeul Olteniei conservă o colecție impresionantă, alcătuită din aproximativ 1.300 de documente, fotografii, scrisori, tablouri și costume populare purtate de Maria Tănase pe scenele din România și din străinătate.

Aceste obiecte păstrează urmele unei vieți dedicate cântecului și oferă publicului posibilitatea de a descoperi artista dincolo de scenă. Documentele fotografice, peste 300 la număr, surprind momente din viața personală, întâlniri cu prietenii prin Bucureștiul de altădată, apariții în spectacole la Alhambra și pe alte scene bucureștene, turnee în țară și campanii de cercetare.

În fotografii se regăsesc și oameni, chipuri și fragmente dintr-un București dispărut, mărturii ale epocii în care Maria Tănase și-a construit cariera și și-a câștigat locul în cultura românească.

Pentru publicul craiovean, această moștenire înseamnă și posibilitatea unei întâlniri directe cu istoria artistei, prin obiectele și documentele păstrate în colecțiile muzeului. Costumele populare, fotografiile și scrisorile conturează portretul unei femei care a purtat cântecul românesc pe marile scene, fără să-și piardă legătura cu rădăcinile sale.

Evenimentul de la Craiova a adus împreună reprezentanți ai instituțiilor culturale, cadre didactice, elevi și iubitori ai muzicii populare, într-un omagiu dedicat unei artiste a cărei voce continuă să fie ascultată și astăzi.