Creștinii ortodocși și catolici sărbătoresc pe 6 august Schimbarea la Față a Domnului. Praznicul împărătesc amintește minunea pe care Iisus o face asupra lui însuși. Apostolii Mântuitorului, aflați pe muntele Tabor, s-au convins că acesta nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci Fiul Său. Schimbarea la Față a Mântuitorului Iisus Hristos este prin excelență sărbătoarea îndumnezeirii firii omenești și a participării trupului trecător la bunătățile veșnice.

Creștinii ortodocși și catolici sărbătoresc pe 6 august Schimbarea la Față a Domnului. Praznicul împărătesc amintește minunea pe care Iisus o face asupra lui însuși. Apostolii Mântuitorului, aflați pe muntele Tabor, s-au convins că acesta nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci Fiul Său. Schimbarea la Față a Mântuitorului Iisus Hristos este prin excelență sărbătoarea îndumnezeirii firii omenești și a participării trupului trecător la bunătățile veșnice.

Hramul Mănăstirii Lainici, cea mai frumoasă mănăstire din Gorj

Cel mai frumos lăcaș de cult din Oltenia-Mănăstirea Lainici-își serbează pe 6 august hramul, prilej cu care peste cinci mii de pelerini vin aici, pentru a asista la Sfânta Liturghie. Pe 6 august, creștin ortodocșii celebrează Schimbarea la Faţă a Domnului, iar la Mănăstirea Lainici, an de an, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie este săvârşită de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, alături de ÎPS Irineu, Mitropolitul Olteniei. Mănăstirea Lainici sau „Mireasa din Defileu” a mai fost numită și „o treaptă spre Cer ascunsă într-un colț de Rai” și atrage anual zeci de mii de credincioși din toată România și nu numai. Este lăcașul care face legătura între ortodocșii din Oltenia și cei din Ardeal. Se spune că „Lainici” provine din greacă și înseamnă „trecătoare rin munții de piatră”.

Ca în fiecare an, slujba de hramul Mănăstirii a fost săvârșită de Mitropolitul Olteniei alături de un sobor impresionant de preoți și diaconi. După slujbă, credincioșii vor putea mânca din bucatele pregătite special pentru ei. „Sărbătoarea Schimbării la Față este considerată aceea a îndumnezeirii naturii omenești și a participării trupului trecător la bunurile veșnice, care sunt mai presus de fire. Înainte chiar de a îndeplini Mântuirea noastră prin Patimile Sale, Mântuitorul arată atunci că scopul venirii Sale în lume era tocmai să aducă pe tot omul la contemplația slavei Sale Dumnezeiești. Din acest motiv, sărbătoarea Schimbării la Față i-a atras în mod deosebit pe călugări, care și-au închinat întreaga viață căutării acestei lumini”, a afirmat starețul Ioachim de la Mănăstirea Lainici.

Mireasa din Defileu, ctitoria unui popor

Mănăstirea Lainici, situată în Defileul Jiului,  mai este cunoscută și sub denumirea de „Mireasa din Defileu”, datorită albului în care este văruită noua biserică-catedrală din curtea lăcașului de cult. Cu hramul Izvorul Tămăduirii, noua biserică a mănăstirii a fost construită după 1990 prin râvna părintelui stareț Ioan Selejan, actualmente Mitropolitul Banatului, ctitor al acestui lăcaș. Părintele Ioan Selejan, fost inginer în construcții, a fost stareț al Mănăstirii Lainici în perioada 1990-1994. Inginer de strălucită vocație cu o puternică vocație duhovnicească, Ioan Selejan a proiectat noua biserică de la Lainici, care este inedită prin planul său architectonic: cuprinde două biserici suprapuse. Biserica de la subsol are ca tematică iconografică viața Bisericii din Catacombe, viața creștinilor din perioada anilor I-313. Despre ÎPS Ioan se spune că a fost trimis de Dumnezeu în Oltenia și datorită lui au fost întreprinse lucrări de restaurare la Mănăstirile Tismana, Crasna, Polovragi și Lainici. Starețul Ioachim Pârvulescu, blândul și eruditul călugăr care gospodărește obștea de la Mănăstirea Lainici, declara: „Nu putem socoti construcția noii biserici ca o investiție a cuiva, ea are o diversitate foarte mare și tainică de ctitori. La un moment dat, ÎPS Ioan Selejan, când era stareț aici, spunea celor care-l întrebau că principalul ctitor al acestei biserici este măria sa, poporul! Și avea dreptate, căci biserica cea nouă este ctitorită de oameni cu suflet mare din toată țara”.

Tradiții şi obiceiuri de Schimbarea la Faţă sau Obrejenia

Schimbarea la Faţă mai este numită şi Obrejenia sau Probejenia, denumire ce vine din slavonă şi înseamnă transformare, schimbare. Denumirea în limbă greacă a sărbătorii este Metamorphosis (transfigurarea). Sfântul Antim Ivireanul o numeşte sugestiv Dumnezeiasca Înfrumuseţare a lui Hristos. 

Fiind o sărbătoare extrem de importantă, trebuie să ne abținem de la sarcinile dificile, precum munca agricolă, spălatul hainelor, curățenie generală în casă sau frământatul pâinii.

Se spune că cei care nu ţin această sărbătoare vor fi uscați şi gălbejiți ca florile care de acum încep să se veștejească.

Cine spală haine în această zi va fi năpădit de păduchi şi ploşniţe. Fetelor care se spală în această zi nu le mai creşte părul, aşa cum nu mai creşte iarba.

Credincioşii dau de pomană fructe de sezon sfințite, mere, prune, pepene, struguri și colivă, în mod special, dar și pachete cu preparate din icre și pește.

Nu este bine să te cerți cu nimeni și nici să fii certat de cineva, pentru că așa vei fi tot anul, până la următoarea sărbătoare

Se consideră că este bine să eviți călătoriile, deoarece există riscul de a te rătăci. De asemenea, este ultima zi în care mai este permis scăldatul în râuri și lacuri, fiindcă de acum apa „se strică”.

Cei care nu își văd umbra capului la răsăritul soarelui se spune că vor muri până la sfârșitul anului

Femeile însărcinate care postesc în această zi vor avea parte de o naștere ușoară și copii sănătoși.

Schimbarea la Față marchează în tradiția populară începutul toamnei și constituie un moment de cumpănă între anotimpuri.

Dacă plouă în ziua Schimbării la Față, toamna va fi lungă și ploioasă. Dacă este soare, toamna va fi roditoare. Se spune că în această zi, vara „se întoarce cu spatele”, iar toamna începe să-și facă simțită prezența.

Conform tradițiilor, începând cu această zi, animalele sălbatice își schimbă comportamentul, pregătindu-se pentru iarnă.

Galerie foto