Aproape 3.000 de oi și capre au fost sacrificate în vară de autoritățile sanitar-veterinare din Olt, iar fermierii cărora le aparțineau încă nu au primit despăgubirile promise. Mai mult, au aflat recent că aceste plăți nici nu vor mai fi făcute, fiecare primind o justificare diferită.

Șapte crescători din Tufeni și Crâmpoia spun că nu mai au nicio soluție și sunt gata să înceapă greva foamei în fața sediului ANSVSA din București. Ei acuză că, de peste trei luni, așteaptă banii care ar trebui să acopere pierderile provocate de un focar de variolă ovină confirmat în iulie. Plângerile lor au ajuns inclusiv la DNA, ÎCCJ și Curtea Constituțională.

Focarul a fost semnalat după ce o proprietară a chemat un medic veterinar pentru că unele oi prezentau simptome. După confirmarea bolii, autoritățile județene au decis eliminarea întregului efectiv al celor șapte ferme, peste 3.000 de animale. Caprele au fost ucise la două săptămâni după oi, deși erau separate și nu prezentau semne de boală. Proprietara lor ceruse analize de laborator înainte de vreo decizie, dar i s-au sacrificat animalele cu sprijinul forțelor de ordine, apoi a fost și sancționată.

Despăgubirile pe care fermierii se bazau pentru a-și reporni activitatea nu au venit. În octombrie, DSVSA Olt le-a transmis că nu vor primi banii, invocând motive punctuale. În unele cazuri, instituția a reclamat diferențe între animalele declarate în baza națională și numărul găsit la fața locului. Fermierii spun că animalele lipsă muriseră anterior și fuseseră îngropate cu acordul primăriei. În cazul caprelor eliminate forțat, autoritățile susțin că proprietara s-a opus măsurilor sanitar-veterinare.

În ferma acesteia, diferența dintre numărul din evidențe și animalele existente era de două capre.

Toți cei implicați cer acum doar plata sumelor care li se cuvin. Fiecare ar trebui să primească în jur de 100.000 de lei, bani fără de care nu își pot reface efectivele. Pentru ei, creșterea ovinelor este singura sursă de venit, moștenită din familie.

Decizia de a protesta prin greva foamei rămâne, spun ei, ultimul mijloc prin care pot atrage atenția asupra situației lor.