(închide)

Modigliani, ucenicul vrăjitor al inegalabilului Constantin Brâncuși: „Tu ai în figura ta fațețe atât de felurite încât nu pot desena fizionomia esențială”

 

Marele pictor italian modernist Amedeo Modigliani a fost unul din ucenicii lui Constantin Brâncuși. Cei doi s-au cunoscut la Paris, „figura stranie a pictorului se intercalează, pe același nivel și înălțime, între Picasso și Brâncuși”, după cum scria Petre Pandrea în ampla monografie dedicată geniului sculpturii modern și intitulate „Brâncuși, amintiri și exegeze”. Amprenta sculptorului Constantin Brâncuși este considerabilă asupra lucrărilor lui Modigliani realizate între 1910 şi 1914, artitul Italian împlinindu-și, astfel, un vis: acela de a sculpta. Amedeo Modigliani a trăit între 1884 și 1920, fiind un pictor și sculptor italian stabilit în Franța, reprezentant al „Școlii Pariziene”.

În 1967, Petre Pandrea lansa prima ediție a monografiei „Brâncuși, amintiri și exegeze”, carte pe care a început să o scrie în 1964, la aproximativ trei săptămâni de când fusese eliberat din închisoarea de la Aiud. Acolo stătuse vreme de 15 ani, condamnat la muncă silnică pentru un așa zis complot împotriva statului. În prefața monografiei Petre Pandrea scria: „voi scrie memorii despre un om mare pe care l-am frecventat deseori. (...) Întâlnirea cu Brâncuși a fost providențială pentru mine. De fapt, arta lui Brâncuși s-a încheiat cu Ansamblul măreț de la Târgu-Jiu. (...) L-am cunoscut pe sculptorul Constantin Brâncuși în mai multe reprize, între anii 1927-1939, la Pariș și București. M-am apropiat de sculptorul celebru cu îndrăzneală și venerație. (...) El îmi îngăduia să îi spun Neica, apelativ oltenesc de reverenâî pentru persoane în vârstă, din sat și din familie. Mă numea Nepoate”. (citat din ediția din anul 2009 de la Editura Vremea, București –n.red.)

Despre Brâncuși și Modigliani

Petre Pandrea scrie că marele pictor italian Amedeo Modigliani a fost unul dintre ucenicii lui Brâncuși, la Paris. Modigliani l-a întâlnit, în 1909, pe Constantin Brâncuşi, care l-a iniţiat în cioplirea pietrei într-un atelier din Falguière. Au rămas aproximativ 25 de opere în piatră de la Modigliani, cele mai multe reprezentând capete etc. Unul dintre elementele care i-a apropiat pe cei doi mari artiști a fost tocmai metropola franceză, căci ambii erau emigranți acolo. Întâlnirea dintre Modigliani și Brâncuși este descrisă de Peter Neagoe în „Sfântul din Montparnasse”. Despre Modigliani s-a spus că a fost o figură de mucenic al artei moderne și al ideilor. „Amedeo a intrat ucenic la Brâncuși, dar nu a putut fi convertit la un echilibru sufletesc, la seninătatea (...) înțelepților stoici ai Gorjului. (...) Amedeo avea 23 de ani, Brâncuși cu 10 mai mulți. El i-a propus lui Brâncuși să îl ia ca ucenic plătitor”, scrie Petre Pandrea în volumul monografic mai sus amintit. Modigliani a lucrat în atelierul lui Brâncuși, prefera piatra moale-calcarul și pare-se că și-a găsit repede stilul. Ceea ce îl deranja pe Brâncuși la ucenicul său era faptul că acesta își petrecea ore bune prin cafenele, venea la atelier foarte puține ore din zi. „(...) A cântat muzică gregoriană și la orgia organizată de mefistofelicul Amedeo Modigliani, ucenicul său vrăjitor, care i-a adus în atelierul său hașiș, două târfe și clondire cu liqueur dulce pentru o noapte valpurgică. (...) Brâncuși încerca să subjuge apetiturile lui Modigliani”, mai notează P. Pandrea.

Portretul lui Brâncuși, pictat de Modigliani în 1909

Pictorul Amedeo Modigliani i-a făcut un portret lui Brâncuși în 1909 (tabloul a fost expus ăână în luna aprilie la Galeria de Artă Modernă "Tate Modern" din Londra). Modigliani i-ar fi spus lui Constantin Brâncuși (citatul apare în cartea lui Peter Neagoe și este preluat de Petre Pandrea în monografia sa n.red.): „Nu pot să termin portretul tău. Nu pot să te fixez și să te definesc. Ești viclean ca o vulpe. Dar nu te pot picta ca pe o vulpe, fiindcă ai o inimă bună de țăran. Nu te pot picta ca pe un om de știință, deși ești detașat ca orice savant. Ești un bucătar excelent. N-am mâncat nicăieri o friptură de berbec mai bună decât la tine. Cum o să te pictez ca bucătar? Te văd că postești zile întregi până la înfometare pentru a atinge stadiul iluminării. Dar cum să te pictez ca sfânt? Când îți licăre ochii de fiecare dată când aduc târfe pe aici? Tu ai în figura ta fațețe atât de felurite încât nu pot desena fizionomia esențială. Spune-mi ce fațetă preferi? În jurul tău este mai mult mister decât în jurul lui Rousseau-Vameșul". După câteva zile, pictorul a parasite atelierul lui Brâncuși. După plecarea „ucenicului vrăjitor”, Brâncuși a început să lucreze la „Măiastra”.

Brâncuși, sculptorul filosof  

Brâncuși a fost un filosof în sculptură, a avut o viziune asupra lumii pe care o moștenise din Hobița, satul său natal. „C. Brâncuși avea, din vocație, nestăvilită, fibră de mare pedagog. Brâncuși dădăcea pe toată lumea, de la egal la egal, prin dialogurile sale, prin pilda personală și prin parabole ușor de reținut”, scrie Petre Pandrea.

 https://youtu.be/n1MoBohEzqE

Galerie foto





Vizualizări: 3,561

Trimite pe WhatsApp

Citește și:

Călător în Oltenia

Olteni de poveste