După patimile și învierea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, puterea diavolilor asupra oamenilor a încetat cu desăvârșire. Dar nu tot astfel era și mai înainte. Sfânta Scriptură ne înfățișează multe cazuri de îndrăciți, adică de oameni chinuiți de diavoli; iar Sfânta Evanghelie pe care ați auzit-o astăzi, ne arată pătimirea unui îndrăcit, pe care Mântuitorul Hristos, cu dragostea Sa cea nesfârșită față de oameni, și cu milostivirea Sa fără de margini, l-a scăpat de suferință și l-a vindecat.
Domnul cunoștea că demonii puseseră stăpânire de multă vreme pe acest om și-l chinuiau cu cruzime. De aceea, făcându-l-se milă, a poruncit duhului celui necurat, să iasă dintr-însul. Iar demonii sfărâmau lanțurile și legăturile picioarelor și-l duceau cu sila prin pustie, ca să-l chinuiască mai ușor, avându-l acolo singur și lipsit de orice ajutor omenesc, sau atunci când nu-l duceau în pustie, chinuiau totodată: și pe păzitorii lui, silindu-i să alerge încoace și încolo, în căutarea lui.
Sfântul Evanghelist Matei a spus că era departe de dânșii o mare turmă de porci iar Evanghelistul Luca a zis că s-au repezit de pe povârniș în lac. Au ieșit oamenii din cetate și de prin sate să vadă ce se făcuse. Înainte de vindecare, cel îndrăcit era gol, locuia în gropi de morminte, sfărâma lanțurile de fier și obezile și era gonit de demoni prin locuri pustii. Acum, cei care au venit din cetate și de prin sate, au aflat pe omul izbăvit de stăpânirea demonilor, șezând lângă picioarele lui Iisus Hristos, îmbrăcat, liniștit și întreg la minte.
Domnul, alegând mai mult propovăduirea decât slujba Lui, l-a trimis la casa lui, ca să propovăduiască minunile lui Dumnezeu și milostivirea Lui, zicându-i, cu smerenie: Povestește, nu câte ți-am făcut Eu, ci povestește câte ți-a făcut ție Dumnezeu. Iar cel vindecat, arătându-și credința și mulțumirea lui, povestea și propovăduia în toată cetatea cele ce i-a făcut Iisus, lui.
 
Preot Neblea Valentin