Apropierea începutului de an școlar aduce, pentru multe familii, liste de rechizite, haine noi, ghiozdane și planuri pentru activitățile de după ore. Dincolo de pregătirile logistice, medicii atrag însă atenția asupra unui aspect care poate fi trecut ușor cu vederea, starea emoțională a copilului.

Dr. Radu Enculescu, medic specialist în psihiatrie pediatrică în cadrul SJU Târgu Jiu, recomandă ca revenirea la școală să fie pregătită din timp, printr-o tranziție treptată de la programul de vacanță la rutina din timpul anului școlar.

Somnul, primul pas către revenirea la rutină

Una dintre cele mai importante schimbări este revenirea treptată la orele de culcare și de trezire specifice perioadei de școală. După săptămâni în care programul poate fi mai relaxat, o schimbare bruscă poate fi dificil de tolerat de către copil.

Lipsa somnului poate favoriza iritabilitatea, scăderea atenției și o toleranță mai redusă la frustrare. De aceea, revenirea la programul obișnuit este recomandată înainte de prima zi de școală, nu după începerea cursurilor.

Mai puține ecrane, dar fără schimbări bruște

O altă zonă în care părinții trebuie să reintroducă treptat regulile este timpul petrecut în fața ecranelor. În vacanță, limitele pot deveni mai permisive, iar revenirea bruscă la restricțiile din timpul școlii poate genera conflicte.

Medicul recomandă reducerea progresivă a timpului petrecut pe telefon, tabletă sau jocuri și stabilirea din nou a unor limite clare, adaptate vârstei copilului și programului familiei.

Ultimele săptămâni de vacanță nu trebuie transformate în „recuperare”

Presiunea de a recupera materia înainte de începerea școlii poate transforma vacanța într-o perioadă de stres. Potrivit medicului, copilul nu are nevoie de un program intensiv de pregătire în ultimele săptămâni de vacanță.

Cititul, jocurile care stimulează atenția și micile responsabilități zilnice pot fi suficiente pentru a-l ajuta să reintre treptat într-un ritm mai organizat.

„Cum te simți când te gândești că începe școala?”

Dincolo de rutină, părinții sunt încurajați să deschidă discuții despre emoțiile copilului. Întrebările despre orar, teme și note nu sunt suficiente.

„Cum te simți când te gândești că începe școala?”, „Este ceva ce te îngrijorează?”, „Ce a fost greu pentru tine anul trecut?” sau „Cum pot să te ajut?” pot oferi copilului spațiul necesar pentru a vorbi despre ceea ce îl preocupă.

Un simplu „Nu vreau să merg la școală” poate ascunde, uneori, anxietate, teamă de eșec, probleme în relațiile cu colegii, bullying sau presiunea legată de rezultate.

De aceea, reacția adultului este importantă. În loc ca primele discuții despre noul an școlar să fie centrate exclusiv pe performanță, copilul are nevoie să simtă că poate vorbi despre dificultățile sale fără teama că va fi judecat.

Mai puțină presiune, mai mult sprijin

Mesajul transmis de părinți la început de an poate influența felul în care copilul privește școala. În locul unor așteptări formulate prin note și rezultate, medicul recomandă un mesaj care pune accent pe efort și pe sprijin.

„Fă tot ce poți. Iar dacă îți va fi greu, vom găsi împreună o soluție.”

Pentru un copil, siguranța că poate cere ajutor atunci când întâmpină o problemă poate fi la fel de importantă ca toate lucrurile pregătite pentru prima zi de școală.

Ghiozdanul, rechizitele și hainele sunt elemente concrete ale începerii noului an. Pregătirea emoțională se face însă prin rutină, dialog și disponibilitatea părintelui de a asculta.

Iar dacă în spatele refuzului de a merge la școală apar constant teamă, anxietate, schimbări importante de comportament sau dificultăți de adaptare, acestea nu ar trebui ignorate. Discuția cu un specialist poate ajuta familia să înțeleagă cauza și să găsească o soluție potrivită pentru copil.