Cula Zoița din Slivilești, monumentul de patrimoniu deținut de mai multe domnițe ale Gorjului!

 

În importantul și inedit priect al CEZ România „Cule în lumină” a fost prinsă și Cula Zoița din Slivilești-Gorj. Cula Cioabă-Chintescu sau Cula Zoița, după numele boieroaicei care a contribuit la ridicarea ei și, mai apoi, a lăsat-o moștenire fiicei sale, face parte din grupa culelor-turn. La fel ca în cazul tuturor culelor din Oltenia, funcția acestei construcții a fost defensivă și a fost una dintre cele mai frumoase cule din Oltenia și a fost transmisă, din generație în generație, femeilor din familie.

Grupul CEZ in Romania a lansat vara aceasta <Cule in lumina>, primul program de promovare a rolului pe care aceste constructii le-au avut pentru dezvoltarea culturala si sociala a Olteniei. Constructii rezidentiale fortificate din piatra, cu doua sau trei etaje, ridicate in secolele XVIII - XIX pentru adapost si aparare in fata invaziilor otomane, culele continua sa faca parte din identitatea culturala si turistica a Olteniei, in ciuda faptului ca aproape 90% dintre acestea au disparut de-a lungul istoriei.
Proiectul lansat de Grupul CEZ in Romania cu sprijinul Institutului National al Patrimoniului prezinta in format digital - pe www.culeinlumina.ro - toate informatiile disponibile cu privire la ultimele 27 de cule ramase in picioare din cele 200 construite de-a lungul timpului in Oltenia. Publicul este invitat sa contribuie la imbogatirea informatiilor despre aceste monumente istorice si sa voteze primele 10 constructii ce vor fi incluse in propunerile de conservare-restaurare ale studentilor de la Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu”. In plus, vor fi organizate tururi ghidate pentru descoperirea culelor oltenesti si pentru includerea lor intr-un circuit turistic regional.

Gorjul a fost foarte bogat în acest tip de construcții, dar, din păcate, prea puține a rezistat trecerii timpului și ignoranței oamenilor și nepăsării autorităților. Cula Zoița din localitatea Șiacu a comunei Slivilești face parte din grupa culelor-Turn! Primul ctitor al culei a fost boiernașul Răducan Cioabă din Slivilești, ăsătorit cu cocoana Zoița, și care începe construcția culei între anii 1818-1819. După moartea primului proprietar, tânăra văduvă Zoița se mărită cu boierul pitar Marin Chintescu din Craiova, pitarul reușind să termine lucrarea în anul 1823. Cula Zoița a fost moștenită exclusiv pe linie femeiască! Fiica familiei Chintescu s-a căsătorit cu un membru al familiei Grecescu din Turnu Severin, cula numindu-se şi Grecescu. Clădirea a fost moștenită pe linie feminină mereu.

După anul 1951, ultima văduvă moștenitoare s-a mutat la București. Cula a fost naționalizată cu titlul „bun părăsit”. Cula a fost folosită ca depozit până în anul 1964. Între anii 1964-1967, printr-un proiect elaborat de arhitectul Iancu Atanasescu, s-au eliminat adăugirile parazitare, construcția culei fiind adusă aproape de forma inițială. Începând cu anul 1967, în culă a fost amenajat un muzeu etnografic al comunei Slivilești, după 1989 a fost lăsată în părăsire.

În anul 2016  cula  a fost cumpărată de la moștenitori, de către Consiliul Județean Gorj, și dată în custodie Muzeului Județean Gorj“Alexandru Ștefulescu”, prilej cu care a fost refăcut acoperișul.Cula are ziduri groase de 0,80-0,85 m și trei niveluri. Există un acces din exterior spre un beci, cu ferestre înguste și altul spre desfășurarea scării ce asigură accesul direct la etaje. Cele două etaje au câte o cameră de locuit.

Cula de la Șiacu este printre culele ce făceau excepție de la regulă, fiind amenajată o bucătărie la nivelul al II-lea. La ultimul etaj întâlnim foișorul (cerdac), care pe latura lungă are trei travee cu patru coloane cilindrice de zidărie, ce susțin trei arcuri trilobate, iar pe laturi cu câte o travee cu același tip de arcatură. Camerele de locuit de la nivelurile superioare sunt podite cu lemn, iar cea de la nivelul beciului, cu cărămidă. Gurile de tragere (meterezele) sunt plasate la toate nivelurile, în special în zona coridorului scărilor interioare la nivelul fiecărui etaj, iar foișorul de la ultimul nivel era și loc de veghe.

Sursa: Institutul Național al Patrimoniului și volumul „Cule. Casele fortificate între fală și ruină”-2014

Galerie foto



Vizualizări: 610

Trimite pe WhatsApp

Citește și:

Călător în Oltenia

Olteni de poveste