Despre zarafi și primele instituții bancare din Oltenia!

 

Circulația monetară în Oltenia secolului al XIX-lea a fost marcată de existența zarafilor, care, în lipsa unei monede naționale, se ocupau de speculă. Negustorul de bani sau zaraful a devenit atunci un personaj principal. El era unicul în stare să evalueze o monedă, să o recunoască, mai ales că, de exemplu, la 1832 în Oltenia intraseră foarte multe tipuri de monede. Cu trecerea timpului, zarafii au înființat casele de comerț, și au evoluat, trecând și la comerțul cu cereale, exportul acestora și al mirodeniilor, blănurilor etc. Existau zarafi şi negustori de încredere, cărora uneori oamenii le încredinţau economiile spre păstrare ori la care mergeau ca să schimbe valută, să ia bani cu împrumut, plătind un comision baban. Exact ca și în prezent, nu? Potrivit autoarei Georgeta Ghionea-„Istoria băncilor urbane din Oltenia”-pe parcursul secolului al XIX-lea, lipsa banilor a dus la apariția „împrumutului cămătăresc”, iar camăta era practicată de negustorimoșieri, zarafi care începuseră să își spună bancheri. La 11 aprilie 1880, Regele Carol I a promulgat Legea pentru înființarea unei bănci de scompt și circulațiune, consacrând astfel înființarea Băncii Naționale a României! Aceasta avea capital mixt, două treimi privat și una de stat. din martie 1881 au fost deschise filiale la Craiova, Iași, Brăila și Galați. agenția Târgu-Jiu a Băncii Naționale a fost deschisă abia la 15 aprilie 1899, funcționând până la 1900 într-un imobil închiriat. În 1901, guvernatorul M. Soutzu a decis achiziționarea de la Ion Carabatescu, fost prefect, a două imobile. În Casa Carabatescu funcționeză și astăzi BNR! „Din anul 1901 și până în prezent,  clădirea a fost și a rămas neîntrerupt în proprietatea  BNR servind ca sediu de bancă”, scria Ion Duguleanu în cartea „Târgu Jiu * Case * Oameni * Destine”, ediția 2014.

Prin creditele acordate, sucursala și agențiile BNR din Oltenia au favorizat apariția băncilor comerciale, iar în perioada 1896-1913 au apărut 38 de bănci comerciale urbane. Cinci dintre ele au fost inaugurate la Târgu-Jiu.după 1918, numărul acestor instituții a crescut, ajungând la sfârșitul anului 1929 la 87 de unități în toată Oltenia. Un lucru demn de amintit este, potrivit autoarei Georgeta Ghionea, faptul că printre membrii fondatori ai acestor bănci coemrciale se numărau avocați, comercianți, mari proprietari, preoți, profesori. „Fondatorii instituțiilor de credit din Oltenia au avut înțelepciunea să construiască o elită profesională, iar școlile coemrciale din regiune i-au oferit pieței forței de muncă un contingent valoros de specialiști. (…) Au existat școli practice de contabilitate și educație corporatistă, trei funcționând la Craiova, Târgu-Jiu și Drobeta Turnu Severin. (…) Cum încrederea unei bănci este dată de calitatea oamenilor angajați, instituțiile de credit din Oltenia au căutat să atragă oameni tineri, capabili. Până în 1916 femeile erau practice inexistente în activitatea băncilor. După 1916, au fost utilizate ca dactilografe, telefoniste sau femei de serviciu”, scrie în volumul -„Istoria băncilor urbane din Oltenia”.

Galerie foto


Vizualizări: 148

Trimite pe WhatsApp

Citește și:

Călător în Oltenia

Olteni de poveste