La sesizarea Acţiunii pentru Renaşterea Craiovei (ARC), Comitetul de Implementare a Convenţiei Espoo al Comisiei Europene va dezbate, la următoarea întrunire, care va avea loc în luna septembrie, la Geneva, subiectul legalităţii licenţelor de operare a reactoarelor centralei de la Kozlodui.

"Comitetul de Implementare a Convenţiei Espoo al Comisiei Europene va lua în considerare subiectul legalităţii licenţelor de operare a reactoarelor centralei de la Kozlodui pentru următoarea întrunire, care va avea loc în septembrie la Geneva. Este răspunsul primit de la Secretariatul Comitetului ca urmare a unei solicitări transmise de av. Lucian Bernd Săuleanu în numele Platformei Civice Anti-Kozlodui constituite de Acţiunea pentru Renaşterea Craiovei (ARC), Asociaţia Civică pentru Viaţă, Asociaţia CRONO şi Pro Democraţia Club Craiova", se precizează într-un comunicat al Platformei Civice Anti-Kozlodui remis vineri AGERPRES.

În luna martie a acestui an, Platforma Civică Anti-Kozlodui, care se implică în demersurile pentru combaterea riscurilor implicate de obiectivele nucleare aflate în apropierea graniţei României cu Bulgaria, a sesizat Comitetul de Implementare a Convenţiei Espoo cu privire la încălcarea prevederilor convenţiei de către statul bulgar, comitetul având rolul de a analiza respectarea prevederilor Convenţiei Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră şi de a oferi asistenţă părţilor implicate pentru îndeplinirea obligaţiilor.

"Reamintim că Bulgaria a acordat în noiembrie 2017 licenţa de extindere a duratei de exploatare a reactorului 5, aflat deja în funcţiune de 30 de ani şi că acelaşi lucru urmează să se întâmple în 2019 cu reactorul 6. Pentru prelungirea duratei de operare a reactoarelor, pentru care planul este să funcţioneze încă 30 de ani, statul bulgar a luat decizia în mod unilateral, fără consultări cu România. Autorităţile bulgare nu au realizat analiza de impact asupra mediului, menţionând că este puţin probabil ca efectul negativ asupra mediului şi populaţiei să fie semnificativ, încălcând astfel prevederile convenţiei internaţionale Espoo, ratificată de România prin Legea nr. 22/2001. Este încă un pas important după plângerea depusă de Platforma Civică la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), finanţatorul depozitului pentru deşeuri radioactive. Instituţiile europene reacţionează pentru prima dată, spre deosebire de autorităţile române cărora le-au fost transmise zeci de sesizări şi care se limitează, în cel mai bun caz, la răspunsuri seci, pur instituţionale, fără a întreprinde acţiuni concrete", se mai spune în comunicat.

Platforma Civică susţine că va continua demersurile, iar pe 26 aprilie, în ziua când se împlinesc 32 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, organizează, în Piaţa Mihai Viteazu din Craiova, de la ora 18,00, un miting de comemorare a victimelor celui mai mare accident nuclear din istorie şi de conştientizare a riscurilor implicate de obiectivele nucleare de la Kozlodui, la care sunt invitaţi "toţi cei cărora le pasă de generaţiile viitoare".

"Subliniem că doi experţi germani, Oda Becker şi Patricia Lorenz, avertizau într-un studiu din 2015 despre pericolul reprezentat de obiectivele de la Kozlodui, care trebuie oprite: Termenele limită vagi şi lipsite de credibilitate pentru finalizarea testelor de siguranţă transformă mărirea capacităţii unităţii nucleare de la Kozlodui şi extinderea duratei de viaţă a reactoarelor într-un risc nuclear inacceptabil de mare. Îmbătrânirea materialelor devine o problemă de siguranţă şi pericol pentru reactoare, în special din cauza lipsei unei culturi a siguranţei nucleare adecvate. Din moment ce în patru ani (de la Fukushima) a fost înregistrat un progres atât de mic şi testele de siguranţă sunt considerate ca fiind finalizate, insistăm ca organismele de control să diminueze capacitatea de operare a unităţii şi să închidă reactoarele", susţin reprezentanţii Platformei Civice Anti-Kozlodui