Șezătoare de 1 Decembrie, la Stroiești-Arcani, la atelierul meșterului popular Liliana Arapu

 

Ziua Națională a României a fost sărbătorită într-un mod cu totul deosebit la atelierul meșterului popular Liliana Arapu din satul Stroiești al comunei Arcani! Mai mulți copii, îmbrăcați în port tradițional, au pictat cănuțe din lut, au țesut și au jucat hora Unirii în fața atelielului meșterului popular. De acest 1 Decembrie își vor aminti multă vreme de acum încolo!

Liliana Arapu a învățat să țeasă în vremea copilăriei, „furând” meșteșugul de la bunica și mama sa. Talentatul meșter este instructor al Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu și are atelierul în satul Stroiești, din comuna Arcani. Aici predă țesutul și cusutul atât copiilor, cât și adulților care vor să uite de grijile cotidiene și să se relaxeze. De Ziua Națională a României, Liliana Arapau le-a pregătit mai multe surprize copiilor, căci a dorit ca aceștia să își amintească de această sărbătoare. La atelierul său a organizat cu ocazia Zilei de 1 Decembrie o șezătoare. Copiii care au participat sunt cursanții săi și au desenat pe cănuţe din lut diverse simboluri naţionale, au țesut și au jucat și Hora Unirii. 

„Am organizat această acţiune de Ziua Naţională. Copiii au pictat câte o cănuţă din lut, apoi au ţesut la război. Am jucat puţin în faţa atelierului. Copiii îşi vor aminti aceste momente speciale toată viaţa şi le vor avea în suflet. Le-am oferit, apoi, varză cu carne, turtă şi fasole bătută, prăjituri. (...) Am 28 de copii înscrişi la cursul de ţesut, sunt copii din satul nostru, Stroieşti, dar şi din satele învecinate şi chiar din Târgu Jiu, care au auzit că se mai practică acest meşteşug şi că pot să-l înveţe. Cursanţii au vârste diferite. Vin la atelierul meu copii în vârstă de şase ani şi până la persoane adulte de 50 de ani. Nu vreau să se piardă acest meșteșug, satul gorjenesc are atâtea obiceiuri frumoase și se făceau atâtea lucruri bune. Păcat să se piardă!“, a spus meştera din satul Stroieşti.

„Am sărbătorit Ziua Naţională a României într-un mod autentic. Cu toții iubim portul popular şi tot ce ţine de tradiţiile noastre româneşti și o apreciem pe doamna Lenuța (Liliana Arapu n.red.) pentru tot ceea ce face la acest atelier și la cursurile sale. Activitatea aceasta este relaxantă şi îmi face plăcere că ducem mai departe tradiţiile, care s-au pierdut în multe locuri. Am un război acasă, pe care urmează să-l montez. Și copiii mei au învățat să țeasă la război și le place”, a declarat Mirabela Cucu, una dintre cursante. „Într-o societate modernă, acești meșteri populari cum este doamna Liliana, sunt purtători ai elementelor de cultură tradițională, contribuind la păstrarea neștirbită a valorilor specifice satului românesc. Felicitări!”, a spus o altă cursantă.

La finalul activităților, copiii și părinții care i-au însoțit au participat la o agapă, servind bucatele preparate de meșterul popular: fasole bătută, varză cu carne de porc, murături, prăjituri. 

Lână țesută și colorată în mod natural

Un aspect important al muncii sale îl reprezintă și procesul de colorare a lânei pe care ulterior o folosește la țesut. Culorile sunt obţinute din plante. Covoarele nu trebuie spălate în apă fierbinte „La un covor mai mare lucrez şi o zi şi jumătate, iar la altul mai mic câteva ore. Culorile pe care le folosesc sunt realizate din plante. (…) Eu adun foarte multe plante. Le pun într-un cazan mare şi le fierb, după care bag un fir de lână să văd culoarea. Dacă nu sunt mulţumită, mai adaug plante. Folosesc sunătoare pentru a obţine culoarea maro, coaja de anin pentru verde, coajă de piersic pentru portocaliu. Adaug, atunci când fac culoarea, oţet şi sare de sac, am învăţat aceste secrete de la femeile mai în vârstă din sat, de la Mama Polina lui Mălăiuşi, care are 98 de ani, şi de la muma Niţa “, a adăugat Liliana Arapu. Artistul popular crede cu tărie că va veni și vremea când se vor purta din nou preșurile și macaturile țesute, așa că se bucură foarte mult când vede că la cursurile sale participă și copii și adulți! Așa, meșteșugul nu va fi uitat!

Galerie foto









Vizualizări: 272

Trimite pe WhatsApp

Citește și:

Călător în Oltenia

Olteni de poveste