Traian Burtea, omul care a schimbat viața meșteșugarilor din Tismana

 

Orașul gorjenesc Tismana este recunoscut în România ca fiind un centrul cultural-religios, grației Mănăstirii Tismana, care dăinuiește de veacuri aici-fiind ctitorie a Sfântului Nicodim, dar și datorită Centrul de Artă Casnică din oraș. Aici încă viețuiesc meșteșugari ale căror creații sunt extrem de apreciate mai ales de străinii care le comandă: covoarele de la Tismana, costumele populare și iile cusute de mâinile femeilor din zonă sunt cunoscute în multe țări ale lumii! Bazele primului atelier de țesături de la Tismana au fost puse de Traian Burtea, omul care a schimbat viața a mii de meșteșugari! Datorită lui avem și astăzi Cooperativa „Arta Casnică” Tismana. 

Născut la Tismana, mai exact în satul Ungureni pe la 1916, Traian Burtea a înființat în orașul natal primul atelier de cusături și țesături și mai apoi a pus bazele Cooperativei Meșteșugărești „Partizana”. ERa după al Doilea Război Mondial și oamenii o duceau greu. Astfel, în 1950, Traian Burtea a înființat, alături de colaboratorii săi, la Tismana Cooperativa Meșteșugărească „Partizana”, subordonată Uniunii Cooperativelor de Producție „Textila Pitești. După cinci ani, Cooperativa și-a schimbat numele în „Arta Casnică” Tismana. În perioada 1955-1960, potrivit lui Al. Doru Șerban, producția cooperativei s-a diversificat, concomitent cu creșterea numărului de angajați, care a ajuns la 1.000, inclusiv aceia care lucrau la domiciliu. În 1962, Traian Burtea a fost ales președinte al Cooperativei „Arta Casnică” Tismana. Traian Burtea, această personalitate marcantă a județului Gorj, a schimbat viața a mii de meșteșugari, care puteau munci de acasă și câștigau, astfel, banii necesari întreținerii familiilor lor.

În volumul „Personalități care au fost în Gorj”, autorul Al. Doru Șerban ne spune că Traian Burtea s-a născut într-o familie de negustori din satul Ungureni. Părinții săi au ctitorit biserica din Ungureni și visau ca fiul lor să devină preot și să slujească aici. L-au înscris la școala de preoți, însă Traian Burtea avea alte planuri cu viața sa. Văzând că nu îi place destinul ales de către ei, părinții l-au înscris la Școala de Comerț de la Craiova. A început al Doilea Război Mondial, așa că tânărul Traian Burtea din Tismana a fost trimis pe front, scrie Al. Doru Șerban. „A fost rănit în Război (...) a revenit acasă și s-a ocupat de negustorie. Fiindcă atât el, cât și soția sa se pricepeau la cusături, au înființat un mic atelier meșteșugăresc în care făceau costume populare. (...) Traian Burtea a înființat la Tismana primul atelier de cusături și țesături, iar rentabilitatea a determinat luarea inițiativei de organizare în 20 aprilie 1950 a Cooperativei Meșteșugărești Partizana subordonată Uniunii Cooperativelor de Producție Textila din Pitești. (...) 27 membri fondatori (...) în 1951 cooperativa avea 245 salariați, mulți lucrând de acasă. În 1955, Cooperativa și-a schimbat numele în Arta Casnică Tismana, iar în 1962 Traian Burtea a fost ales președinte”, spunea Al. Doru Șerban în volumul „Personalități care au fost în Gorj”.

Între 1966-1967 a fost ridicat  Complexul de Producție și Servicii Arta Casnică, o clădire alcătuită din parter și etaj. Datorită lui Traian Burtea, Arta Casnică Tismana  și-a extins activitatea având peste 2.000 de angajați în cinci secții-centre: Tismana, Târgu-Jiu, Motru, Bâlteni, Novaci. Trebuie amintit faptul că aici, la această cooperativă au fost executate/create țesături și cusături apreciate în peste 40 de țări ale lumii: au exportat în japonia, Germania, Belgia, Olanda, Franța, SUA, Danemarca, Israel etc!

„Țesăturile și alesăturile pe care gorjencele de la Arta Casnică le-au realizat în războiul de țesut manual cu brâgle au impus ștergarele cu alesături, fețele de masă, covoarele oltenești în gherghef, postavuri, broderii decorative. Abageria practicată la Tismana face ca pe postavul alb să fie executate ornamente de șnur negru, completate cu broderii discrete de mână”, scria Al. Doru Șerban în volumul „Personalități care au fost în Gorj”.  

Costumul schileresc-port popular gorjenesc!

În aceea perioadă, costumul popular promovat de deputatul Dincă Schileru deja se impusese, așa că la Cooperativa Arta Casnică Tismana s-au lucrat multe asemenea costume. Formațiile artistice și folclorice din Gorj și din țară comandau costumele pentru dansatori și interpreți aici. „Costumul popular schileresc a fost promovat de deputatul gorjean Dincă Schileru, îmbrăcat în costumul său cu haină cu alb și negru, numai găitane și ceaprazuri, a ajuns să fie etalon! (...) Lui Traian Burtea i se datorează extinderea activității Artei Casnice Tismana, de-a lungul anilor au fost înființate secții externe de prelucrare a părului de capră la Vierșani și Bărbătești, de exemplu”, mai scrie în volumul mai sus amintit. 

Nicolae Ceaușescu și familia sa, vizită la Arta Casnică

Mulți oameni politici au fost oaspeții lui Traian Burtea la Arta Casnică Tismana. Potrivit autorului Al. Doru Șerban la Tismana au poposit Gh. Gheorghiu Dej, Nicolae Ceaușescu cu copiii săi Zoe și Nicu, Vasile Gliga, ambasadorul României la LOndra. Și Maria Tănase, Amza Pelea, Tudor Gheorghe au venit aici!   

Traian Burtea a făcut mulțumiți mii de gorjeni cărora le-a asigurat venituri bănești pentru activitățile meșteșugărești prestate la domiciliu. Fondatorul Artei Casnice Tismana a decedat la 27 august 1981 și a fost plâns de angajații-meșteșugari din tot județul.

Galerie foto



Vizualizări: 1,221

Trimite pe WhatsApp

Citește și:

Călător în Oltenia

Olteni de poveste