Boboteaza, sărbătoarea curăţirii şi a luminării. Tradiții din Gorj pentru a avea noroc

 

Sfântul Grigorie Teologul, în „Cuvântarea” la Bobotează, spune: „Căci sfânta zi a Luminilor, la care am ajuns şi pe care am fost învredniciţi a o prăznui astăzi, are drept principiu Botezul Hristosului meu, al Luminii celei adevărate «care luminează pe tot omul, care vine în lume» (Ioan 1, 9); al Celui ce a mea curăţie lucrează şi ajută lumina, pe care am primit-o de sus, de la El, la început, aceea pe care prin păcat am întunecat-o şi am strâmtorat-o”.

În Biserica Ortodoxă, în ajunul şi în ziua sărbătorii Botezului Domnu­lui (5 şi 6 ianuarie), se oficiază Sfin­ţirea cea mare a apei, numită şi Agheasma Mare. Această slujbă se săvârşeşte numai în aceste zile ale Bobotezei. Se numeşte Sfinţirea cea mare a apei deoarece apa sfinţită de sărbătoarea Botezului Domnului, conform „Învățăturii de credință creș­tină ortodoxă”, are o putere deosebită, fiind sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh în cursul rugăciunii de sfinţire, iar sfinţirea are loc în ziua în care Mântuitorul a sfinţit apele, botezându-Se în Iordan. „Hristos Se luminează, împreună cu El să ne luminăm, Hristos Se botează, împreună cu El să ne scufundăm, ca şi noi dimpreună cu El să ne ridicăm... Însă Iisus Se şi ridică din ape. Împreună ridică cu Sine lumea, iar cerurile se văd deschizându-se, care au fost închise de Adam pentru sine şi pentru urmaşii săi, aşa cum prin sabia de flacără vâlvâitoare a fost închis Raiul”, mai spune Sfântul Grigorie Teologul.

Tradiții și obiceiuri din Gorj

 Ajunul Bobotezei, 5 ianuarie, este ziua în care se ține post obligatoriu. În volumul „Credințe, datini și obiceiuri din Gorj”, Al. Doru Șerban scria: „Fetele care doreau să își afle ursitul, țineau post negru în Ajunul Bobotezei. În această zi nu este bine să te cerți și nici să dai pe datorie din casă. La Bălești, în Ajunul Bobotezei, rufele (cămășile, velințele), erau scoase din casă și întinse pe culme ca să fie botezate de preot. Cânepa era făcută fuior și era pusă în calea preotului venit cu Botezul. La Aninoasa, când venea popa cu botezul, fetele care voiau să-și viseze ursitul, puneau mărgele pe care le purtau sub pragul ușii sau sub scară, ca să treacă preotul peste ele. (…) La Turburea, în Ajunul Bobotezei se făcea vrăjitul. Tot aici, în noaptea spre Bobotează, oamenii păzeau fântâna unde urma să facă preotul slujba de sfințirea a apei. Se urmărea ca apa să nu fie spurcată de cineva”.

Unele dintre aceste obiceiuri se păstrează și în prezent. 

La Bobotează, potrivit volumului lui Al. Doru Șerban, gorjenii se duceau la biserică, lucru pe care foarte mulți îl fac și în prezent. obiceiuri-si-traditii-de-boboteaza-808Credincioșii participă la slujbă și, la final, iau acasă apă sfințită, în sticle curate. „În foarte multe sate din Gorj, credincioșii își pregăteau un buchet de busuioc făcut în jurul unei lumânări și legat cu un petec de pânză în care se puneau (în unele zone, acest obicei încă se practică n.red.) grăunțe de tămâie. La Bumbești-Jiu, după ce se făcea slujba religioasă la biserică, credincioșii, în frunte cu preotul, se îndreptau spre apa Jiului. Acolo se legau la steagul bisericii, în câte un șervet, busuioc, tămâie, grâu și fel de fel de buruieni pentru vrăjitorii. În momentul când se arunca crucea în apă și se botezau steagurile, credincioșii trăgeau cu armele ca să fugă diavolii”, scria Al. Doru Șerban.

Aruncarea crucii în apă de Bobotează este un obicei care se păstrează în anumite zone ale României. În Gorj, preotul aruncă crucea în apa râurilor la Bengești-Ciocadia, dar și în alte zone.

Galerie foto



Vizualizări: 970

Trimite pe WhatsApp

Citește și:

Călător în Oltenia

Olteni de poveste