Superstiţii şi obiceiuri de Anul Nou: Ce să faci pentru a-ţi merge bine!

 

Acum, la fel ca și în trecut, Revelionul semnifică momentul de înnoire a timpului calendaristic, moartea simbolică a unui an și nașterea celui nou! Stingerea și aprinderea luminilor în noaptea dintre ani are semnificația înlocuirii vechiului cu noul. Lumina care înlătură întunericul este simbolul biruinței vieții asupra morții. 

În Gorjul veacului trecut au existat obiceiuri pe care oamenii le țineau cu strictețe, crezând că respectarea lor le va aduce noroc în noul an și sănătate. În volumul „Credințe, datini și obiceiuri din Gorj”, Al. Doru Șerban scria că la Runcu, satul Racoți, sătenii stingeau lumina la miezul nopții „ca să îngroape anul care s-a sfârșit și o reaprindeau pentru a îl celebra pe cel nou”. Și astăzi în sate din Gorj se mai păstrează obiceiul „clocitului”: „Din dorința de a avea gospodăria bogată, localnicii din Șipot îl puneau pe primul venit în casa lor, în dimineața de 1 ianuarie, să clocească. Stătea jos, turcește, în fața sobei sau a vatrei, avea în mână un surcel sau un vătrai și spunea-Bună dimineața la Moș Ajun! Porcii unturoși/Oamenii sănătoși/Găinile ouase/Vacile lăptoase/Toate să se înmulțească/Și să se înmulțească/Cum este cenușa în vatră/Așa să fie bogăția adunată!-. Se reptau aceste lucruri de 3 ori”. La Scoarța și în alte zone, se tămâiau casele pentru spor și gonirea necruratului. 

În unele părți ale județului, se spune că pentru un an îmbelşugat este bine ca la miezul nopţii pe masă să fie pahare şi farfurii pline, iar fiecare membru al familiei să aibă bani asupra sa. Paharele, farfuriile şi buzunarele goale sunt semnele unui an sărac. Pe lângă bani, este bine să ai asupra ta și solzi de pește.

Obicieuri de aflarea ursitei

Momentul trecerii dintre ani este prielnic pentru aflarea soartei sau a ursitei, mai ales pentru fetele nemăritate. În multe părți ale Gorjului se practicau diverse obiceiuri prin care tinerele nemăritate aflau ce le aștepta în noul an. „În perioada de înnoire a timpului, tinerii și fete și băieți necăsătoriți practicau obiceiuri pentru a afla dacă urma căsătoria în noul an: vergelul, chemarea la roată, uitatul în oglindă prin inel, sânvăsăitul etc”, scria Al. Doru Șerban. De asemenea, mai existau obiceiuri de aflare a mersului vremii în anul ce venea, majoritatea zonelor fiind agrare. „Pentru aflarea vremii, oamenii puneau cepele. În 12 jumătăți de ceapă, numite după lunile anului, era presărată sare. Dimineața de Ajun se observau cepele și cantitatea de apă  care era în ele. Așa știau care luna va fi ploioasă și care va fi secetoasă”, mai scria Al. Doru Șerban.

Plugușorul și sorcova, datini ce nu se pierd

Plugușorul este un obicei agrar, având originea în Saturnaliile Romane. Se mai păstrează în puține sate din Gorj, dar avem noroc mare cu profesorii Școlii Populare de Artă de la diversele secții externe, care fac tot posibilul să nu lase această tradiție să piară. „Plugușorul se cântă și se recită. Pocnitul din bice, clinchetul clopoțeilor, bătutul tobei aveau menirea de a izgoni spiritele rele, buhaiul imita mugetul boilor care arau ...”, scria Al. Doru Șerban. Colindătorii primeau bani și colaci. În dimineața de Ajun, pe 1 ianuarie, copiii merg să sorcovească bunicii, părinții și vecinii și sunt răsplătiți cu bani. Ei le urează viață lungă celor pe care îi sorcovesc. Este un obicei care încă se păstrează. Pe vremuri, sorcova era din crenguțe de copaci, ramuri etc, dar de câțiva zeci de ani se face din flori artificiale. 

  Vă dorim un An Nou plin de bucurii și sănătate și belșug în toate! La mulți ani!

Galerie foto


Vizualizări: 398

Trimite pe WhatsApp

Citește și:

Călător în Oltenia

Olteni de poveste