Domnica Trop, o emblemă a folclorului din Mehedinţi şi un simbol al cântecului popular

 

În primăvara acestui an, la București a avut loc o nouă ediție a unui eveniment cu totul deosebit: „Gala Tezaure Umane Vii 2019”. Programul intitulat sugestiv „Tezaure umane vii” este o inițiativă a UNESCO și își propune salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial prin recu­noaș­te­rea și acordarea acestui titlu onorific unor români de mare valoare. Acești oameni transmit un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind astfel la asigurarea viabilității acestuia. Mehedințeanca Domnica Trop este un „tezaur uman viu”!

Acest program  celebrează creația românească tradițională, iar titlu de „Tezaur uman viu” este viager, personal și netrans­misibil și se acordă pentru România de către Comisia Națio­nală pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, aflată în subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale. Potrivit specialiștilor din domeniu, această comisie se ocupă și de propunerile României pentru ­înscrierea unor elemente de patrimoniu cultural imaterial pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural al Umanității – UNESCO. Până acum avem înscrise în UNESCO: Ritualul Căluşului, Doina, Ceramica tradiţională de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Jocul fecioresc din România, Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova, precum și Mărţişorul. Pentru viitor se are în vedere pregătirea și trimiterea dosarelor privind: Taraful tra­dițional, Cămașa cu altiță, în colaborare cu Republica Moldova, și multe alte elemente de mare valoare.

Despre „tezaurele umane vii” ale cuturii tradiționale românești Alexandru Pugna, secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale, spunea că au ţinut aprinsă, de-a lungul timpului, flacăra spiritului și a identității românești! Domnica Trop este unul dintre ei. Într-un interviu acordat publicației ortodoxe Ziarul Lumina, Alexandru Pugna spunea: „Domnica Trop, care este o emblemă a folclorului din Mehedinţi şi un simbol al cântecului popular din acest ţinut de interferenţă dintre Banat şi Oltenia. Este omul care a adunat, de-a lungul timpului, adevărate tezaure de cântec de la care s-au inspirat mari interpreţi ai Mehedinţiului, fiind un adevărat deschizător de drumuri în acest domeniu. Fiică de ţărani, ea însăşi ocupându-se cu păstoritul, Domnica Trop a cucerit prin glasul său deosebit, dovedindu-se o voce rar întâlnită. Și-a părăsit locurile natale doar atunci când a participat la marile festivaluri de folclor sau la înregistrări la Radio România. Din bogatul ei repertoriu au preluat şi s-au inspirat o mulţime de cântăreţi din spaţiul românesc. Şi pentru că Domnica Trop cântă cu sufletul, va rămâne un reper pentru generaţia tânără. Eu cred că toţi cei care doresc să ducă mai departe cântecul neamului nostru trebuie să se întoarcă la izvoare. Iar aceste izvoare sunt, iată, Domnica Trop şi ceilalţi rapsozi populari, care încă mai păstrează şi demonstrează frumuseţea fără egal a poeziei populare româneşti şi a liniei melodice din cântecul tradiţional. E necesar ca tânăra generaţie să îşi îndrepte privirea şi interesul înspre aceşti oameni extraordinari, care sunt adevăratele modele pentru cei ce-și doresc să devină interpreţi ai cântecului popular tradițional”.

Prețuită și în Gorj

Domnica Trop este una dintre cele mai cunoscute interprete de muzică populară din judeţul Mehedinţi.  „Având un repertoriu specific zonei muntoase, de confluenţă dintre judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin, mama Domnica Trop a cucerit prin vocea ei distinctă faţă de tot ceea ce se cunoaşte în folclorul românesc, fiind considerată o voce rar întâlnită, nu numai în Oltenia de sub munte, ci chiar în Europa“, a spus publicistul Dorin Brozbă, cel care a readus-o în opinia publică pe marea interpretă. În toamna anului 2011 a fost inaugurată, la Muzeul Arhitecturii Populare Curtişoara, Casa Memorială „Domnica Trop“. Casa-muzeu este un omagiu adus interpretei de muzică populară din judeţul Mehedinţi, o adevărată doamnă a cântecului veritabil. Artista a donat pentru realizarea acestei case-muzeu două costume populare, fotografii, diplome sau trofee cucerite în decursul celor 40 de ani de activitate. Prima sa ieșire pe scenă a fost la 27 de ani. Atunci, învățătorul Vasile Căpăstraru a fost cel care a prezentat-o pe Domnica Trop Mariei Ciobanu și lui Ion Dolănescu. Era în anul 1973, iar în sat se organizase un spectacol folcloric. 

Cântece sale, minuni de păstrat

În noiembrie 2013, Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial i-a acordat Domnicăi Trop titlul de Tezaur Uman Viu. A devenit un reper al muzicii populare românești și păstrător al cântecului autentic vechi, specific Olteniei de sub munte. „Cele mai renumite cântece ale mele sunt: «Mărie, Mărie», «S-o legat, neică, legat», «Ursitoare, ursitoare», «Fire-al naibului de dor», «Șarpe, șarpe din dudău». Le-am cântat și le cânt și acum. În ele se află sufletul neamului meu, freamătul codrului din apropiere, zborul păsărilor ce-mi umbresc câteodată ochiul”, spunea Domnica Trop, pentru Agerpres.

Galerie foto



Vizualizări: 242

Trimite pe WhatsApp

Citește și:

Călător în Oltenia

Olteni de poveste