Obiceiuri și tradiții de Revelion din Gorjul veacului trecut! Unele se respectă și în prezent

 

Sociologul și etnograful Alexandru Doru Șerban, autor al multor cărți despre datinile și obiceiurile din Gorj, susține în volumele sale că una dintre cele mai bogate în tradiții perioade a anului este cea a Sărbătorilor de Iarnă. Cu ceva timp înainte de Crăciun și până la Sfântul Ion, gorjenii au multe datini de respectat. „Perioada dintre Ignat-20 decembrie și Sfântul Ioan 7 ianuarie are ca dată mediană de schimbare a mersului spre înnoire a timpului, noaptea de Revelion! În prima parte a acestui interval avem sacrifocarea porcului de Crăciun, distracțiile și datinile de Crăciun, jocurile cu măști, pițărăii și colindele, dar și stingerea luminii în noaptea dintre ani care semnifică moartea timpuui!”, scrie Al. Doru Șerban în volumul „Credințe, datini și obicieiuri din Gorj”. 

Astfel, încă din veacurile trecute, Revelionul are semnificația de înnoire a timpului calendaristic, moartea unui an pe 31 decembrie și renașterea altuia pe 1 ianuarie. Stingerea și aprinderea luminilor-a lămpilor pe vremuri, înseamnă înlocuirea vechiului cu noul, iar lumina reaprinsă este cea care înlătură răul, este viața care biuruie moartea. Autorul mai sus amintit scrie că la Racoți-comuna Crasna în Gorjul secolului trecut se stingea lumina la miezul nopții ca să se îngroape anul cel vechi și se reaprindea simbolic pentru nașterea celui nou. 

Obiceiul clocitului

Una dintre tradițiile care se respectă și în zilele noastre, în special în mediul rural gorjenesc, este aceea a clocitului! Din dorința de a avea gospodăria bogată și în noul an, de a avea recolte pline de belșug, sătenii Gorjului îl puneau pe primul venit în casa lor în dmineața de 1 Ianuarie să clocească: musafirul stătea jos-turcește- în fața sobei sau pe vatra focului și ținea în mână un băț de lemn sau vătraiul cu, care se învârte în foc. Acesta zicea: „Bună dimineața la Moș Ajun! Porcii unsuroși, oamenii sănătoși, găinile ouăase, vaci lăptoase...Toate să se înmulțească”. Obiceiul se păstrează în satele din comuna Negomir, de exemplu, dar se pune la clocit primul al casei care se trezește, căci el este cel mai vrednic! La Scoarța și în alte zone din Gorj în seara de 31 decembrie se tămâie caseele după lăsarea întunericului ca să îl gonească pe Necuratul din case și să îl primească pe Noul An cum se cuvine. 

Datini pentru aflarea ursitului

În noaptea trecerii dintre ani, în cele mai multe zone ale Gorjului se practicau obiceiuri de aflarea ursitei sau ursitului ori a mersului vremii. Mai ales tinerele voiau să afle cu cine se vor mărita, așa că în noaptea dintre ani existau obiceiuri precum: vergelul, sânvăsâitul, număratul parilor, scularea boilor, chemarea la roată, uitatul în oglindă prin inel. Acestea tradiții aveau și rolul de distracții pentru tineretul dintr-o comunitate, de socializare în noaptea dintre ani. Obiceiul „vergelulului” însemna adunarea unor băieți și fete tinere din sat în casa unuia dintre ei. Aici, se puneau pe o masă 10-12 ulcele cu gura în jos și sub fiecare ulcea (cană de lut) se punea grâu, cărbune, mărgele, oglindă, bani etc. Apoi, neștiind ce este sun ulcele, tinerii alegeau una și de aici fiecare trăgea concluzia cum va fi anul ce vine si cum va fi persoana cu care se va căsători, seara terminându-se în râsete de veselie. „Sânvăsăitul” se practică în unele sate și în prezent. În seara de 31 decembrie, pe plita încnsă din casele sătenilor se pun boabe de grâu. Boabele de grâu sunt „numite” cu numele tinerilor din casă și ale iubitelor/iubiților lor. Vatra este încinsă, iar boabele sar-de aici trăgând concluzia dacă cei doi se iubesc sau nu. „Se făcea mare haz pe acest obicei, căci la fel ca și celelalte tradiții de aflare a ursitului, scopul era distracția”, spun cercetătorii. Ca să își viseze ursitul, fetele din Runcu, Bâlta, Negomir, Frasinu-Vladimir etc își puneau sub pernă busuioc, pe care îl luaseră de la preotul venit cu Crăciunul. Se mai ghicește ursitul și la Bobotează. În noaptea dintre ani, gorjenii veacului trecut purtau în buzunare busuioc legat cu ață roșie, bani și solzi de pește pentru noroc!

Vasilca, păpușa dintre ani

Într-o localitate de lângă municipiul Târgu Jiu, în noaptea de Anul Nou, se ura cu „Vasilca“. Urătorii, în număr de cinci - şase, umblau cu o păpuşă mare, frumos îmbrăcată, numită Vasilca, după sărbătoarea Sfântului Vasile. „La fereastra gazdei textul de urare de bine pentru anul care urma, era însoţit de cântecul instrumentiştilor şi de jucarea Vasilcăi. Gazda invita pe urători în casă unde se înălţa din nou cântec de urare, apoi cei cu Vasilca erau cinstiţi cu băutură şi răsplătiţi cu sume simbolice de bani“, se arată în lucrarea „Cultura ţărănească gorjeană“ a etnografului Alexandru Doru Șerban.

Și de Sfântul Vasile sunt datini de respectat

Ridicatul copilului la grindă este un alt obicei este practicat în ziua de Sfântul Vasile. Copilul care nu a împlinit un an de viaţă este ridicat de moaşă la grindă. „Pe capul copilului se pune colacul presărat cu zahăr şi astfel acesta era ridicat de moaşă la grindă de trei ori, urându-i-se ani mulţi, sănătate şi fericire: «La mulţi ani să trăieşti, / Până-n grindă să creşti».

Superstițiile de azi

Conform tradiţiei, în noaptea de Anul Nou românii trebuie să facă cât mai mult zgomot pentru a alunga toate spiritele rele sau pot să ţină în buzunar o căpăţână de ustoroi. O altă superstiţie de Revelion este aceea că atât în ultima zi din an, cât şi în prima zi a celui nou este bine să nu facem cheltuieli şi să nu aruncăm nimic din casă (inclusiv gunoiul) deoarece, o dată cu el, aruncăm afară din casă şi norocul. În noaptea dintre ani este important să ne punem mereu o dorinţă şi să întâmpinăm anul ce vine cu speranţe mari. De asemenea, se crede că este bine să nu avem vreo datorie când începe noul an. În caz contrar, vom rămâne datori întregul an! etc 

Printre cele mai frumoase obiceiuri pe care românii le au în noaptea de Anul Nou, dar şi în prima zi a noului an, colindele joacă un rol extrem de important. Cele mai importante sunt Sorcova şi Pluguşorul. „Venirea unui an nou a constituit și în Gorj un prilej de urare prin colindarea cu plugușorul, sorcova, vasilca, buhaiul, cerbul, brezaia și capra”, scrie Alexandru Doru Șerban.

Galerie foto


Vizualizări: 255

Trimite pe WhatsApp

Citește și:

Călător în Oltenia

Olteni de poveste