Tranziția Complexului Energetic Oltenia de la producția pe cărbune la cea pe gaze naturale se confruntă cu dificultăți majore, pe fondul blocajelor apărute la proiectele noilor centrale de la Turceni și Ișalnița.

La Turceni, este planificată construirea unei centrale pe gaze de 475 MW, dezvoltată de Complexul Energetic Oltenia împreună cu Tinmar Energy, în cadrul planului de restructurare și decarbonare al companiei. Potrivit informațiilor publicate de Profit.ro, procedura de achiziție lansată pentru acest proiect a atras o singură ofertă. În același timp, proiectul de la Ișalnița, cu o capacitate estimată la 850 MW, se află în impas după ce procedura de achiziție a fost anulată de două ori, în lipsa ofertelor eligibile.

Investiția de la Turceni este derulată prin societatea de proiect CCCG Turceni SA, înființată special pentru realizarea noii capacități. Contractul scos la licitație este de tip „la cheie” și acoperă întregul lanț de implementare, de la proiectare și achiziția echipamentelor, până la execuție, punere în funcțiune și mentenanță pe termen lung a echipamentelor principale. Valoarea estimată a contractului depășește 525 milioane de euro, iar durata totală este de 16 ani, dintre care aproximativ trei ani sunt alocați construcției.

Singura ofertă depusă aparține unei companii românești de construcții, care are ca principal subcontractor grupul chinez de stat Dongfang Electric International Corporation, producător de echipamente energetice și constructor de centrale electrice.

Întârzierile în dezvoltarea noilor capacități pe gaze și regenerabile au determinat autoritățile române să negocieze cu Comisia Europeană amânarea închiderii unor grupuri pe cărbune. România a obținut acordul pentru menținerea în funcțiune a două unități până în august 2026 și a altor trei până la finalul anului 2029. Fără această amânare, ar fi existat riscuri semnificative pentru echilibrul sistemului energetic, inclusiv pene de curent, creșteri de prețuri și probleme de securitate a aprovizionării, mai ales în sezonul rece. De asemenea, statul ar fi fost obligat să returneze aproximativ 1,8 miliarde de euro.

Victor Banța, administrator neexecutiv în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia, a declarat că situația proiectelor necesită o analiză atentă, având în vedere obligațiile asumate de companie față de statul român și finanțatorii europeni. Potrivit acestuia, lipsa competiției la Turceni și eșecul repetat al procedurii de la Ișalnița nu sunt cazuri izolate, ci reflectă condiții dificile de piață pentru proiectele energetice de mare amploare, marcate de creșteri de costuri, constrângeri de finanțare și volatilitate în lanțurile de aprovizionare.

Banța a explicat că proiectele sunt structurate pe contracte de tip EPC, care transferă antreprenorului responsabilitatea integrală pentru proiectare, execuție, costuri și termene, completate de acorduri de mentenanță pe termen lung. Aceste structuri contractuale oferă garanții tehnice, dar implică și angajamente financiare și operaționale pe durate îndelungate.

În cazul proiectului de la Ișalnița, Consiliul de Supraveghere analizează variante alternative de structurare a achiziției, cu scopul unei alocări mai echilibrate a riscurilor și al creșterii atractivității pentru potențialii investitori, cu respectarea cadrului de finanțare european.

Potrivit reprezentanților CEO, susținerea acestor investiții este condiționată de controlul strict al riscurilor legate de costuri, termene și siguranța funcționării Sistemului Electroenergetic Național. Obiectivul autorităților rămâne finalizarea și punerea în funcțiune a centralelor pe gaze de la Turceni și Ișalnița până în 2029, în paralel cu menținerea temporară a unor capacități pe cărbune, pentru a asigura o tranziție energetică controlată.