Unic în Europa: Singura culă de lemn din România este în Gorj!

 

În județul Gorj mai există opt cule din cele peste 20 câte au fost până acum câțiva zeci de ani. Ignoranța, nepăsarea, lipsa de respect a autorităților față de trecut, dar și (în unele cazuri) a proprietarilor acestor monumente reprezentative au dus la disparția multora dintre ele. Culele din Oltenia, Teleorman și Argeș ar putea constitui o atracţie turistică la nivel internaţional dacă ar fi reabilitate şi incluse în circuite turistice, acestea având, pe lângă valoarea istorico-arhitecturală, şi valoare memorială şi istorică, reprezentativă în acest sens fiind Cula "Tudor Vladimirescu" din judeţul Mehedinţi sau frumoasele cule din județul Gorj. 

Istoricul Alexandru Ștefulescu scris în volumul „Gorjul istoric și pitoresc” din 1904 despre cule. „Erau locuințele vchilor boieri gorjeni (...) aveau formă de turn de unde le și vine numele de cule. (...) Toate culele sunt prevăzute cu metreze de unde se trăgeau cu armele în orice parte a cuții. În beci era o fântână ca la întâmplare de atac să nu fie constrâns proprietarul la a se preda din lipsă de apă”. Profesorul de arheologie Teohari Antonescu de la Universitatea din Iaşi susţinea în 1907 că această construcţie este un produs naţional specific românesc, originile ei pierzându-se în negura timpurilor. Începând cu secolul al XVIII-lea, printre cei care construiesc cule se numără, din ce în ce mai mult, boierii mărunţi de ţară, ca urmare a faptului că tot mai mulţi dintre marii boieri se stabilesc la Bucureşti şi Craiova, îşi lasă moşiile în seama arendaşilor sau împuterniciţilor, sarcina menţinerii vechilor forme de viaţă revenindu-le micilor boieri de ţară. Multe cule au căzut pradă trecerii nemiloase a timpului și intemperiilor naturii, a ignoranței oamenilor etc. În Gorj, astăzi, mai sunt „în picioare” 8 cule. 

"Culele sunt, alături de biserici, printre cele mai vechi construcţii pe pământul românesc. Au fost destul de multe, atâtea câte erau necesare, dar au rămas foarte puţine, cu toate că pentru cultura noastră ar fi fost importante. Cele care acum mai sunt, mai mult ca sigur ele doar supravieţuiesc, dar, după cum arată astăzi, nu se ştie cât vor mai putea s-o facă singure. Aceste monumente au fost, practic, lăsate întru distrugere totală de către noii proprietari postrevoluţionari, total indiferenţi la istoria României. Este nevoie urgent să fie repuse în valoare, o repunere bazată pe competenţe profesionale, şi nu cu intervenţii distructive, iar apoi să fie incluse într-un circuit turistic educaţional", spunea, acum câțiva ani, arhitectul Pavel Popescu, preşedintele Filialei Euroregionale Sud-Vest Oltenia a Uniunii Arhitecţilor din România.

Cula I.C. Davani sau Cula Săvoiu, singura astfel de construcție din lemn care încă mai există

Cula Săvoiu se află în satul Larga din comuna Samarinești. Ajungi la ea dinspre șoseaua ce leagă oraşul Motru de comuna Văgiuleşti sau dinspre comuna Slivileşti pe un drum asfaltat până la intrarea în sat. Cula se află pe o colină, în centrul localităţii Larga. Cula Săvoiu este singura construcție de acest fel realizată integral din lemn. A rezistat trecerii vremii, dar se află într-o stare deplorabilă în prezent. Este în proprietatea urmașilor familiei Săvoiu, susțin cei de la Primăria Samarinești. Cula a fost construită în al treilea deceniu al secolului XIX, lângă ea aflându-se Biserica Sfântul Nicolae care datează din 1826, potrivit pisaniei. Ultimul proprietar a fost învăţătorul I. C. Săvoiu şi soţia sa, Teodora. Familia Săvoiu a deţinut numeroase moşii în zona judeţului Gorj. Grinzile cerdacului acestei cule sunt decorate cu șiruri dese de crestături făcute cu o daltă, aceleași modele fiind și la pridvorul bisericii Sf. Nicolae. Grație celor de la CEZ care desfășoară proiectul Cule în Lumină, Cula Săvoiu ar putea fi restaurată dacă și prorietarii și autoritățile locale se vor implica și vor accesa fonduri. 

Cei de la CEZ lasă restaurarea în sarcina administrațiilor publice locale

Proiectul Cule în Lumină este în curs de desfășurare și are mai multe etape de implementare. Până în prezent, împreună cu Institutul Național al Patrimoniului, cei de la CEZ au făcut o cercetare elaborată a culelor din fiecare județ unde activează și au adunat un valoros material informativ cu date istorice și culturale, pe care îl puteți vedea pe site-ul dedicat proiectului www.culeinlumina.ro.

De asemenea, au desfășurat proiectul #INSTACULE pe platforma Instagram, unde Vlad Eftene a realizat și promovat o serie de fotografii de actualitate cu aceste construcții, cu scopul de a le prezenta publicului larg. Reprezentanții CEZ au transmis că au implicat și autoritățile locale din județele unde activăm să ne furnizeze informații despre viața socială locală, legende și istorii interesante despre culele din localitățile lor.

„Direcția acestui proiect vizează promovarea celor 27 de cule care mai există fizic astăzi în regiunea Olteniei. În jurul datei de 18 noiembrie vor fi selectate 3 cule din Top10 votat de cei interesati pe site-ul culeinlumina.ro, care au nevoie de restaurare.
Menționăm faptul că tinerii arhitecți de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București vor dezvolta idei de proiecte de restaurare pentru cele 3 cule, care vor putea fi folosite de primării pentru accesarea unor fonduri pentru dezvoltarea turistică sau regională”, transmit reprezentanții CEZ Distribuție Oltenia. 

Galerie foto






Vizualizări: 2,557

Trimite pe WhatsApp

Citește și:

Călător în Oltenia

Olteni de poveste